fbpx

La obiect

Date INS pe S1 / Economia a revine, +1,6% față de S1 2019, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe

INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier… Mai mult

07.09.2021

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Evenimentul

Miniștrii USR-PLUS și-au anunțat demisiile – guvernul Cîțu s-a rupt sub privirile președintelui Iohannis

Miniștrii USR PLUS au anunțat luni seară, cu demisiile în mâini, decizia de a se retrage din Guvernul Cîțu, mișcarea fiind aprobată de Biroul Politic… Mai mult

06.09.2021

Ieșim în decor cu dobânda datoriei pe termen lung – lucru mai important decât păstrarea datoriei sub 50% din PIB

de Marin Pana , 1.8.2021

Apropierea de pragul de 50% din PIB datorie publică a generat multe discuții în spațiul public, dat fiind că depășirea lui impune automat înghețarea salariilor în sectorul bugetar. Cea mai recentă valoare comunicată oficial este de 49,7% pentru finele lunii mai iar împrumuturile luate între timp au creeat impresia că s-ar fi atins deja nivelul fatidic.

De fapt, trebuie urmărit atent modul de calcul al acestui indicator-cheie și modificările de la un trimestru la altul, deoarece pandemia declanșată la începutul anului trecut are implicații majore și în acest domeniu. Explicația este că valoarea curentă a sumelor datorate de stat se raportează la suma celor mai recente patru PIB-uri trimestriale, așa cum reies ele din comunicatele oficiale.

Cel mai bun exemplu este că inițial, nivelul de 527.496,5 milioane lei datorie publică la finele lunii mai 2021 s-a raportat la valoarea PIB 2020 (1.055.548,8 milioane lei), ceea ce a dat 49,9%. Apoi, a apărut pe data de 8 iunie PIB-ul pe T1 2021, care a mai adăugat la numitor diferența pozitivă de 6.937 milioane lei față de T1 2020, ceea ce a condus la diminuarea indicatorului la 49,7%.

Iar în data de 8 iulie 2021, potrivit rectificărilor din varianta provizorie 2 (așa se procedează statistic, aceasta fiind valoarea PIB ce rămâne valabilă pentru un an, apoi apare cea semidefinitivă, pentru ca cea „bătută în cuie” să vină de-abia după doi ani), PIB-ul să urce de la 1.060.914 milioane lei din cel mai recent tabel publicat de Ministerul Finanțelor la 1.062.485,8 milioane lei. De unde, datoria publică să fie reevaluată din nou în jos la 49,6%.

Trei zecimi de procent nu pare mult, dar impactul modificării rezultatului economic între T2 2020 și T2 2021 va fi cu mult mai mare. Ceea ce creează șanse apreciabile să avem o depășire aparentă a pragului de 50%, imediat ce vom afla noul nivel al datoriei publice pentru iunie sau iulie dar să nu avem și comunicarea referitoare la rezultatul pentru PIB pe T2 2021.

Practic, de-abia undeva la începutul lunii septembrie vom putea ști care este raportul între suma împrumutată de stat și suma realizărilor pe ultimele patru trimestre care să includă al doilea trimestru din anul curent. Moment în care e foarte posibil să vedem o scădere semnificativă a procentajului datoriei în PIB.

În aceste condiții, pentru referință, poate că ar fi mai util să ne bazăm pe prognoza destul de conservatoare deja a Comisiei Naționale de Prognoză pentru PIB-ul pe 2021 (1.142.900 lei la o valoare de creștere în termeni reali apreciată în primăvară a fi de 5%, dar între timp crescută de FMI la 7% și de CE la 7,4%).

Iar asta pe fondul unei inflații și ea mai mari decât cea scontată – deja revizuită la 4,1% (tot conservator) de la 3,2% inițial pentru finalul anului, ceea ce va avea efecte și asupra majorării PIB în termeni nominali, la care se face raportarea datoriei publice, calculate tot în termeni nominali.

Una peste alta, chiar dacă limităm cele 50% la jumătate din prognoza de 1.142.900 lei a PIB, ajungem la 571.450 milioane lei. Ceea ce înseamnă că rămâne un spațiu de creștere a datoriei până la finalul anului FĂRĂ A DEPĂȘI COTA DE 50% de circa 44 miliarde lei sau 9 miliarde euro la cursul mediu avut în vedere (4,92 lei/euro) pentru cele 7 luni rămase încă fără rezultate calculate și comunicate public.

Atenție, nu toate sumele pe care le împrumută statul se vor adăuga la datoria deja acumulată ci numai cele care depășesc necesitățile pentru stingerea datoriilor deja ajunse la scadență și care trebuie achitate la zi. De aceea nu se poate face o simplă adunare cu datele deja publicate, până nu se face diferențierea între banii împrumutați pentru trecut și cei luați în plus pentru viitor.

Celălalt factor al obligațiilor de plată, chiar mai important

De reținut, însă, dincolo de această limită psihologică și cu implicații legale (cu șanse reale de a ne încadra în ea, fie și mai la limită), ar trebui să fim mult mai atenți la nivelul dobânzilor pe care trebuie să le plătim la această datorie pe termen mediu și lung. Nivel care depinde de percepția investitorilor și care a început iar să urce peste pragul de 3%, până la cel înalt nivel din ultimele opt luni.

Avem aici adevărata miză a obligațiilor asumate de stat pentru mai mulți ani de acum încolo. Matematica elementară ne arată că datorie de 50% din PIB la care dobânda este de 3%, implică deja ocuparea sistematică și garantată a jumătate din deficitul maxim de 3% din PIB impus de criteriile Maastricht, inclusiv pentru adoptarea euro.

În traducere, chiar și dacă am avea de acum încolo echilibru primar în execuția publică (a se citi cheltuieli curente egale cu veniturile curente) tot vom acumula 1,5% din PIB deficit în baza împrumuturilor deja luate în trecut. Soluția cea mai eficientă nu este strângerea curelei ci îmbunătățirea percepției piețelor internaționale, pentru a coborî substanțial dobânda de țară.

Măcar la niveluri care să mai atenueze diferențele majore față de țările mai performante din Europa Centrală. La mijlocul anului, dobânda pentru România era cu 75% mai mare decât cea pentru Polonia și cu 86% mai ridicată în raport cu cea pentru Cehia. Țări care fac un efort bugetar mai mic pentru achitarea dobânzilor la datoria lor publică.

Semnificativ (e drept, aflată în Zona Euro) Grecia a reușit să coboare de la aproape 5% spre 0,8% în doar patru ani, reducându-și de aproape șase ori obligațiile de plată la aceeași datorie publică). Astfel, deși a urcat la 209% din PIB cu datoria publică (+28,6 pp în pandemie), cota ce revine pentru plata dobânzilor este de doar 1,7% din PIB.

La noi, situația recentă arată cam așa:

Prin urmare, dacă nu își face temele pentru echilibrarea macroeconomică și nu îmbunătățește perspectiva pe viitor aflată în atenția celor care ne finanțează deficitul public, România ar putea să se apropie ca pondere a obligațiilor de plată de Grecia (proiecția la jumătatea anului duce spre 1,6% din PIB). Iar asta în condițiile în care veniturile noastre ca pondere în PIB sunt undeva la trei sferturi din cele ale elenilor, tot raportat la rezultatul economiei.

Simplificat, fără a face farmacie, o cotă de 1,5% din PIB la venituri de circa 30% din PIB înseamnă 5% din sumele strânse din taxe și impozite. Totodată, o cotă de 1,7% din venituri de aproximativ 40% din PIB duce la o încărcare pe buget de doar 4,25%. Ceea ce explică de ce am putea resimți mai puternic o datorie de patru ori mai mică ca pondere absolută.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.8.2021

Un raspuns

  1. stefan60
    2.8.2021, 11:48 am

    Datoria publica calculată conform OUG 64/2007 a depășit 50 % PIB.
    E de 52,5 % la 28 februarie 2021.
    Și totuși toți și în o veselie , ignora date calculate conform unei norme oficiale, aprobate de statul român.
    O fi că fostul ministru de finanțe propulsat prim ministru + ministru de finanțe provizoriu , nu are habar de acest OUG sau nu îl bagă în seamă ?
    Sau foamea financiara pentru alegerea ca președinte de partid , îngroapă oricare morala și principii ?
    Propun sa anuleze acest OUG că da rău “reformelor” inexistente.
    Oricum suntem pe o stradă model grec.

    Și se înțelege mai bine de ce nimeni nu vrea adoptarea euro. Fara leul care se devalorizeaza cu inflația aferentă ,creșterea PIB nu mai e așa de triumfalistă iar valoarea datoriei publice devine sursa de pierdut voturi.

Lăsați un comentariu


Stiri

Transelectrica își reduce profitul la jumătate din cauza scumpirii propriului consum de electricitate

Adrian N Ionescu

Operatorul Sistemului Național Energetic, Transelectrica (TEL), s-a văzut  nevoită să-și reducă la jumătate profitul bugetat pentru acest an, mai ales din cauza scumpirii electricității pe… Mai mult

Stiri

Avocatul Poporului: Certificatul verde Covid trebuia introdus prin lege, nu prin HG

Vladimir Ionescu

Introducerea obligativității certificatului verde Covid-19 în cazul mai multor activități, după depășirea unei anumite incidențe, trebuia făcută prin lege, nu prin Hotărâre de Guvern, a… Mai mult

Europa

Ucraina, exerciții militare comune cu SUA și alte state NATO

Razvan Diaconu

Ucraina a început luni exerciţii militare comune cu SUA şi alte trupe NATO, într-o perioadă în care ţările vecine ei – Rusia şi Belarus –… Mai mult

Stiri

Numărul copiilor cu Covid internați a crescut cu aproape 28% în weekend

Vladimir Ionescu

Un număr de 230 de copii erau luni internați din cauza bolii Covid-19, iar dintre aceștia, 20 se află în stare gravă și sunt tratați… Mai mult

Europa

Șeful Electricité de France: China și Rusia vor profita de scoaterea centralelor nucleare de pe lista finanțărilor UE

Adrian N Ionescu

China și Rusia vor profita de scoaterea centralelor nucleare de pe lista producătorilor de electricitate ecologică din UE. Cele două puteri orientale vor acoperi golul… Mai mult

Stiri

Titlurile de stat deținute de bănci au ajuns la 7% din PIB. Creșterea dobânzilor ar putea genera pierderi de 17,6%

Vladimir Ionescu

Expunerea sistemului bancar pe titlurile de stat a ajuns la 7% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, iar o creștere a dobânzilor… Mai mult

Europa

Germania / SPD stă confortabil în fruntea preferințelor electorale cu 5 zile înainte de alegeri

Razvan Diaconu

Pe măsură ce Germania se apropie de finalul campaniei electorale pare din ce în ce mai probabil ca creștin-democrații Angelei Merkel să treacă în opoziție… Mai mult