Ucraina, Afganistan, Yemen, Libia și Iran sunt considerate a fi cele mai importante zone de conflict de urmărit în 2020. Conflictul din Siria, care în ultimele luni a reapărut pe primele pagini ale ziarelor, nici măcar nu intră în top 10 dispute militare ce pot genera efecte globale.
Acestea sunt premisele care vor fi analizate de peste 500 de decidenți internaționali, care se reunesc în acest sfârșit de săptămână în Bavaria, unde vor participa la cea de-a 56-a ediție a Conferinței de securitate din München.
În Munchen, între 14 și 16 februarie, 40 de șefi de state și de guverne, 60 de miniștri de Externe, peste 20 de miniștri ai Apărării, împreună cu lideri de afaceri, academicieni și reprezentanți ai societății civile vor discuta despre actualele crize globale și despre provocările de securitate viitoare.
Conceptul ”Westlessness” analizat la Conferința de la Munchen
Occidentul este contestat atât din interior cât și din Exterior, iar înțelegerea comună a ceea ce înseamnă să faci parte din Occident se degradează. Raportul de Securitate Munchen 2020, raport publicat în fiecare an înainte de eveniment și care traseează cadrul de dezbateri, denumește cu expresia “Westlessness” acest fenomen.
(Descărcați AICI Munich Security Report 2020)
Cum lumea se confruntă cu o americă din ce în ce mai distantă față de parteneri, precum și cu o Rusie și Chină mai hotărâte să își impună dominația și cu un NATO divizat intern, dezbaterile vor fi dominate de efectele “Westlessness”.
Potrivit autorilor raportului, contestările din interiorul Occidentului sunt generate de ”iliberalism”, care încurajează unitatea etnică, culturală și religioasă în detrimentul regulilor democratice care au ghidat vreme de zeci de ani Occidentul.
”Se pare că am pierdut înțelegerea comună a ceea ce înseamnă să facem parte din Occident (…) și pare nesigur dacă Occidentul poate găsi o strategie comună pentru o nouă eră a competiției marilor puteri”, scrie în prefața Raportului de Securitate ambasadorul Wolfgang Ischinger, sub președinția căruia se desfășoară Conferința de la Munchen.
(Citiți și: ””Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei.” Atunci s-a tranșat și soarta României”)
Pe fondul tensionării relațiilor UE-SUA, analiza acestor relații reprezintă un punct important pe agenda discuțiilor. Raportul de Securitate afirmă că Europa nu doar că nu are încă soluții eficiente pentru a contribui la impunerea păcii în exteriorul granițelor UE, de exemplu în Orientul Mijlociu sau Nordul Africii, dar fără ajutorul SUA nu ar putea să blocheze un atac al Rusiei asupra Statelor Baltice.
Europenii sunt reprezentați la Munchen de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, și de ”ministrul de Externe UE”, Joseph Borrell. SUA au trimis la Munchen pe secretarul Apărării, Mark Esper, pe secretarul de Stat, Mike Pompeo, și pe secretarul Energiei, Dan Brouillette. Delegația americană este completată dee lideri republicani și democrați, inclusiv președintele Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi.
(Citiți și: ”Investiții în progresie geometrică. China cumpără bomboanele de pe tortul european”)
Președintele Emmanuel Macron este așteptat să sosească la forum și să susțină un discurs de impact și pentru că, post-Brexit, Franța rămâne singura putere nucleară a UE.
Marea Britanie în schimb trimite la Munchen o delegație de rang inferior, presa britanică afirmând că premierul Boris Johnson și-a sfătuit miniștrii Apărării și de Externe, Ben Wallace și Dominic Raab, să decline invitațiile primite.
Este posibil ca această decizie să aibă legătură cu prezentele negocieri UE – Marea Britanie.
