Scadența deficitului bugetar și restrângerea cheltuielilor publice au crescut de 2,5 ori arieratele la bugetul general consolidat. Atenție la sursa arieratelor locale - CursDeGuvernare.ro
luni

25 octombrie, 2021

Scadența deficitului bugetar și restrângerea cheltuielilor publice au crescut de 2,5 ori arieratele la bugetul general consolidat. Atenție la sursa arieratelor locale

28 noiembrie, 2016

contabilitateaPotrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor, arieratele bugetului general consolidat au crescut considerabil pe parcursul acestui an, ajungând să fie de două ori și jumătate mai mari decât la finele anului trecut.

Adică au urcat de la 86,0 milioane lei în decembrie 2015 la 205,3 milioane lei la finele lunii septembrie 2016.Iar asta fără a include sumele din bugetul asigurărilor sociale destinate spitalelor.

Creșterea a fost chiar ceva mai mare la bugetul de stat și cele autonome decât la bugetele locale, dar pe scadențe de plată nerespectate, s-a concentrat pe perioada de peste 90 de zile la bugetul de stat și la peste 120 de zile la bugetele locale.


Vă prezentăm doar evoluțiile pe partea de furnizori și creditori din operații comerciale, care concentrează cea mai mare parte a banilor (201,4 milioane lei față de 205,3 milioane lei per total).

tabel1

Sumele restante față de salariați, împrumuturile nerambursate la scadență, dobânzile restante și arieratele față de alte categorii de persoane cumulează doar ceva mai puțin de patru milioane de lei. De aceea, nu le-am mai prezentat în detaliu, ca fiind nesemnificative în contextul general.

Ar fi de reținut, însă, că situația arieratelor a fost destul de stabilă și chiar s-a îmbunătățit pe parcursul anului trecut, iar înrăutățirea ei s-a produs preponderent undeva în partea a doua a anului în curs, pe măsură ce se apropie scadența deficitului bugetar asumat de 2,95% din PIB și cureaua cheltuielilor publice a fost strânsă.


Partea cea mai ciudată legată de creșterea semnificativă a arieratelor la bugetele locale este că acestea înregistrau la finele trimestrului al treilea al anului curent un excedent contabil de 3.323,3 milioane lei, potrivit datelor aceluiași Minister al Finanțelor. Combinația dintre un plus de aproape jumătate de procent din PIB și întârzierile tot mai mari la plată către furnizorii privați, care pune pe butuci firme autohtone, ar merita o investigație mai atentă din partea factorilor de răspundere.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Cert este că obiceiul de cheltuire masivă a banilor pe ultima sută de metri a fiecărui an pare pare să se păstreze. În treacăt fie spus pentru socotelile că ar fi bani de majorări salariale făcute de unele partide care au extrapolat situația la 9 luni pe întregul și le-au ieșit rezerve de bani pentru salarii este că aceste rezerve nu există.

Iar apropo de miza păstrării sau nu a deficitului bugetar sub limita maximală de 3% (valoare strict limitativă și nu indicativă !) diferența fundamentală între calculul pe sistem național și cel pe sistem european este că primul vede numai intrări minus ieșiri de bani efectuate pe când cel din urmă se referă inclusiv la cheltuielile angajate și, eventual, neachitate. De unde și importanța de a avea cât mai puține arierate.

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr