Societatea Academică din România (SAR) a lansat luni o cercetare care identifică cele mai importante vulnerabilităţi ale sistemului instituţional de prevenţie a fraudei şi a neregulilor cu fonduri europene și oferă câteva recomandări pentru fiecare vulnerabilitate.
”Fonduri europene vulnerabile. Despre cum ne scapă printre degete banii de la UE şi ce putem face pentru a-i cheltui cu sens” este o cercetare calitativă desfăşurată în perioada martie – iunie 2013 și care propune autorităţilor publice responsabile, beneficiarilor, societăţii civile şi mass-media o listă de indicatori ce pot fi urmăriţi pentru a scădea riscul de fraudare şi de nereguli cu fonduri europene.
Recomandări ale Cercetării SAR
- Independența evaluatorilor trebuie asigurată incusiv prin înființarea unor structuri cărora să li adreseze pentru a semnala presiunile la care sunt uneori supuși.
- În momentul de faţă raportul de evaluare este doar un document intern, iar evaluatorul nu are nicio responsabilitate pentru decizia de a selecta sau pentru a respinge o cerere de finanţare. De aceea, SAR propune ca evaluatorii să fie personal responsabili de evaluările realizate, eventual împreună cu firma care i-a contractat pentru realizarea serviciilor de evaluare (după caz). O responsabilitate explicită ar genera premisele unei implicări superioare în evaluarea unei cereri de finanțare.
- Autoritățile contractante care tergiversează semnarea contractelor fără un motiv mulțumitor pot fi penalizate financiar, iar numele acestora comunicat public, pe site-urile oficiale ale Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP), AM-urilor, OI-urilor și Ministerului Fondurilor Europene. Atunci când se lansează o nouă procedură de achiziție publică prin SEAP, potențialii ofertanți trebuie să poată accesa un eventual istoric al acestor tergiversări din partea autorităților publice implicate.
- O listă a acționariatului firmelor care au intrat în insolvență în perioada de implementare a unui contract cu fonduri europene sau după mai puțin de 6 ani de la încheierea ultimului contract pentru proiecte cu fonduri europene poate fi realizată şi disponibilă public. Această listă poate fi comunicată pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, pentru a atrage atenția asupra persoanelor care au condus firme în insolvență după ce acestea au beneficiat de bani europeni și bani publici.
- Monitorizarea articolelor apărute în a media de către structurile responsabile de prevenția fraudei din cadrul Autorităților de Management și auto-sesizarea în cazurile în care o organizație sau un proiect sunt reflectate negativ în sensul unor practici ilicite de gestionare a fondurilor atrase.
- Reglementarea timpului pentru achiziții de minimum 10 zile de la publicarea anunțului de cerere de oferte, indiferent de procedura de achiziție utilizată.
- Eliminarea posibilității legale ca operatorii economici care realizează caietele de sarcini să se poată înscrie drept ofertanți.
- Diferențele semnificative între costurile estimate și cele reale, odată sesizate de Autoritatea de Management, pot fi comparate cu costuri similare din alte proiecte considerate de succes. Dacă se remarcă diferențe care nu pot fi justificate prin această comparație, proiectul trebuie investigat pentru suspiciune de fraudă.
