Săptămâna resurselor: Cupru, petrol, redevenţe, mine, poate gaze de şist

Săptămâna trecută a fost, pentru guvern, una a gestionării şi vânzării resurselor. În doar câteva zile, executivul a tranşat două mari contracte (nu lipsite de controverse – judiciare sau ţinând de contestaţii venind dinspre societatea civilă), a relansat un act normativ – cel al redevenţelor (lăsat în coadă de peşte de fostul guvern al Dlui. Emil Boc) şi şi-a anunţat intenţiile de ea redeschide unele mine. Despre ce e vorba:

Cupru Min SA – un zăcământ de peste 5 miliarde de euro

Luni, 26 martie, Ministerul Economiei anunță privatizarea companiei Cupru Min Abrud către firma canadiană Roman Copper Corp, pentru prețul de 200,8 milioane de euro.

Prețul de pornire al licitației fusese de 57,3 milioane de euro.

La licitaţie au mai participat companiile Oz Minerals din Austria şi Dundee Holdings din Olanda

„Prin privatizarea acestei societăţi s-a avut în vedere continuarea activităţii de exploatare a minereului cuprifer în zona Roşia Poieni, atragerea de fonduri pentru realizarea investiţiilor tehnologice şi de mediu şi implicit păstrarea şi crearea de noi locuri de muncă, precum şi asigurarea dezvoltării pe orizontală a activităţilor industriale în zonă”, susține Ministerul Economiei.

Statul se angajase faţă de Fondul Monetar Internaţional să privatizeze Cupru Min Abrud, până în aprilie 2012, termen care a fost respectat.

Ce înseamnă Cupru Min?

Cuprum Min este cea mai mare companie de exploatare de cupru din România, având drepturi de exploatare pentru circa 60% din rezervele de cupru de pe plan intern.

Cupru Min are în exploatare reservele de la Roşia Poieni, estimate la 900.000 de tone.

Prețul internațional al cuprului este de circa 8.300 de dolari pe tonă, astfel încât rezervele de la Roșia Poieni ar ajunge la 5,6 miliarde de euro.

Cupru Min a început exploatarea zăcământului de cupru din anul 1978, având o capacitate de 9 milioane de tone de minereu extras anual.

La sfârșitul anului 2010, Cupru Min avea datorii totale de 16,5 milioane euro.

Premierul Mihai-Răzvan Ungureanu numea, joi, Cupru Min drept o ”gaură neagră” pe care încrederea dată de Guvernul său a făcut să fie vândută cu de patru ori prețul cerut de stat.

”Să vezi că o companie în faliment, o gaură neagră, se poate vinde cu de patru ori preţul pe seama credibilităţii unui guvern care abia s-a instalat (…) Probabil că este o febră. Da, dar este febra unei frenezii economice care se naşte din nou”, spunea Ungureanu.

Cine este Roman Copper Corp?

Firma de avocatură Mararu&Mararu, care o reprezintă în România, descrie compania canadiană Roman Copper Corp. ca fiind o corporaţie din Toronto, fondată de banca de investiţii Bayfront capital Partners (Toronto), specializată în finan­ţarea de proiecte miniere pe cele cinci continente.

Compania Roman Copper Corp. a fost înființată în noiembrie 2011, special pentru a licita cumpărarea Cupru Min, iar reprezentanții statului român recunosc că nu cunosc mai nimic despre acționarii firmei.

”Nu ştim cine se află în spatele acestei firme, pentru că nu suntem serviciu de informaţii, dar dacă era ceva suspect am fi fost informaţi. Nu vine nimeni sa îşi bată joc de banii săi”, a adăugat Vlădan, după ce a fost întrebat de presă dacă OPSPI s-a interesat înainte de vînzarea Cupru Min în privinţa potenţialilor cumpărători”, a declarat Florin Vlădan, președintele Oficiului pentru Participațiile Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI).

Potrivit acestuia, firma canadiană va trebui să mai investească circa 90 de milioane de euro pentru a putea extrage cupru.

La licitație, Roman Copper Corp a fost reprezentată de avocați și de o persoană delegată, dar care nu s-a prezentat ca având o funcție oficială în companie.

Bayfront capital Partners este un consorțiu de investiţii deţinut de cinci investitori, care asigură servicii de corporate finance şi consultanţă în achiziții și fuziuni.

Unicul acționar al Roman Copper, BayFront Bayfront capital Partners, a ieșit în presa canadiană cu un comunicat în care un partener al BayFront, Mike Curtis, promite că vor fi respectate toate standardele de mediu.

”Avem mare respect pentru tradițiile românești. (…) Nu noi am creat problemele de mediu de la Roșia Poieni, dar noi le vom repara”, a susținut Curtis într-un comunicat de presă al BayFront, publicat ca atare pe site-ul canadian Financial Post, pe 30 martie.

Chevron: trei concesiuni de explorare-dezvoltare-exploatare în Dobrogea

Pe 28 martie, Guvernul a publicat în Monitorul Oficial trei hotărîri prin companiei americane Chevron i se aprobă acorduri petroliere de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare îîn trei perimetre din Dobrogea: Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti.

Hotărârile fuseseră luate cu o săptămână înainte, fără ca Guvernul să le anunțe public.

Anexele sunt clasificate, potrivit legii.

Înainte ca Guvernul să aprobe aceste hotărâri, premierul Mihai-Răzvan Ungureanu i-a primit, la începutul lunii martie, la Palatul Victoria, pe reprezentanții companiei Chevron, însoțiți de ambasadorul american la București, Mark Gitenstein.

Potrivit agenției Mediafax, la întrevedere s-ar fi discutat și despre gazele de șist, însă Guivernul nu a pomenit nimic despre acest subiect fierbinte.

”Tom Host, Country Manager Chevron Romania, a reafirmat angajamentul companiei de a respecta cele mai înalte standardele de securitate şi de protecţia mediului. Întâlnirea face parte din demersurile premierului de consultare a mediului de afaceri şi a principalelor companii prezente în România”, s-a limitat Executivul să precizeze referitor la întâlnire.

Potrivit ministrului Mediului, Laszlo Borbely, și președintele Traian Băsescu a fost vizitat de reprezentanții Chevron, iar la începutul lunii martie, șeful statului a menționat,. Într-un discurs în Parlament potenţialul economic al exploatării gazelor de şist.

Chevron are concesionate permietre de gaze de șist și în Bârlad, unde, în urmă cu două săptămâni, peste 5.000 de oameni au protestat față de exploatare.

” Compania Chevron este hotarâtă să creeze locuri de muncă pentru români, să genereze venituri pentru stat, să protejeze mediul înconjurător şi să ajute comunităţile locale unde operează”, a asigurat Chevron România într-un comunicat, ca răspuns la protest.

Râsul strâmb al premierului bulgar

În schimb, în ianuarie, guvernul bulgar a respins, la presiunea străzii, exploatarea gazelor de șist în partea bulgară a Dobrogei.

Atunci, SUA au trimis emisari la Sofia pentru a convinge autoritățile să permită companiei Chevron să exploateze zăcămintele.

Pe 31 martie, premierul bulgar, Boiko Borisov, a declarat ironic că Sofia va cumpăra din România gaze de șist ieftine, în condițiile în care la presiunea protestelor a trebuit să blocheze exploatarea din Bulgaria.

„Dacă românii vând gaze de şist ieftine de la Chevron, va exista o conductă, de ce să nu cumpărăm dacă le-am interzis aici şi suntem aşa bogaţi ca să cumpărăm de la România”, a spus potrivit Novinite, citată de Mediafax.

Exploatarea gazelor de șist este controversată, pentru că presupune injectarea de apă sulfuroasă în sol, lichis care ar putea să ajungă și în pânza freatică. De asemenea, exploatarea se face prin fracturarea hidraulică a subsolului, iar unii experţi spun că asta ar putea produce surpări de teren și cutremure.

Privatizăm resurse – revizuim redevenţele pentru ele

Vineri, 30 martie, guvernul a reintrodus în circuitul de avizare Ordonanţa de urgenţă privind majorarea redevenţelor la minereuri feroase şi neferoase, aur, platină şi argint transportul şi tranzitul petrolului – pe care cabinetul lui Emil Boc o trecuse prin guvern în luna ianuarie, dar nu o trimisese la Monitorul Oficial, deşi o anunţase public.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a declarat, vineri, că actul normativ nu a fost trimis la Monitor din “motive administrative” şi nu a produs astfel efecte juridice.

Ce prevede Ordonanţa reintrodusă vineri la avizare:

Ordonanţa anunţată de guvernul Emil Boc prevedea dublarea redevenţei pentru aur, platină şi argint, de la 4% la 8% din valoarea producţiei, şi majorarea redevenţei de la 4% la 6% pentru celelalte produse miniere, precum cărbunele şi apele minerale, o cotă de 20% din taxe urmând să fie cedată autorităţilor locale.

Actul normativ prevede creşterea redevenţelor la 6% pentru producţia de cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, metale radioactive, pământuri rare, pietre preţioase şi semipreţioase, dar şi pentru ape minerale terapeutice, ape termoninerale, ape geotermale şi gazele care le însoţesc, gaze necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice şi la 8% din valoarea producţiei pentru minereuri de metale nobile.

Din categoria minereurilor metale nobile fac parte argintul, aurul, mercurul şi metalele platinice (ruteniu, osmiu, rodiu, iridiu, paladiu şi platina).

Redevenţa minieră cuvenită bugetului de stat pentru ape minerale naturale se stabileşte la sursă, în echivalentul a 6 euro/1.000 litri, la cursul BNR de la data plăţii, se arată în ordonanţă.

În acelaşi timp, redevenţele pentru veniturile brute realizate din transportul şi tranzitul petrolului vor creşte de la 10 la 15%, iar cele pentru înmagazinarea subterană a gazelor de la 3% la 5%.

Sâmbătă: Ministerul Economiei anunţă redeschiderea unor mine

„Intenţia noastră este să redeschidem acele perimetre miniere rentabile, dar şi altele noi care ar putea spori capacitatea de extracţie a metalelor neferoase. E greu de acceptat faptul ca zona Maramureşului, bogată în minereuri neferoase, să se spună că nu mai e rentabilă. Acest fapt se poate consuma într-un parteneriat public-privat, în condiţiile legiferate şi altele care ar trebui îmbunătăţite. Noi urmărim să creăm noi locuri de muncă şi de aceea susţin redeschiderea perimetrelor miniere rentabile, dar în condiţii de protejare a mediului. Din datele tehnice deţinute de minister rezultă că Maramureşul deţine o cantitate importantă de zăcăminte neferoase”, a anunţat sămbătă, la Baia Mare, ministrul Economiei Lucian Bode.

Ministrul s-a referit la cele patru mine din perimetrele judeţului Maramureş.

Ministrul economiei a precizat, potrivit Agerpres, că au fost identificate 5 foste perimetre miniere care ar putea fi reactivate, dar în acelaşi timp se are în vedere şi scoaterea la vânzare a peste 500.000 de tone de pirite aurifere, rezultate din activitatea de procesare a minereurilor neferoase de a lungul celor 50 de ani de minerit.

„Compania minieră Remin Baia Mare poate iniţia, împreună cu instituţiile abilitate, procedura de scoatere la vânzare a piritelor aurifere. Totul se poate face doar cu respectarea legislaţiei naţionale şi internaţionale în acest domeniu. Exploatarea piritelor aurifere ar putea contribui semnificativ la curăţarea zonelor afectate de aceste depozite în care se află depozitate cantităţi uriaşe de minereu”, a spus ministrul Bode.

Minele au fost închise în 2007

Pe de alte parte, ministrul economiei a subliniat că vor continua programele de finanţare a lucrărilor de ecologizare şi conservare a fostelor zone miniere din Maramureş şi alte zone din ţară. Numai la nivelul judeţului Maramureş se află în conservare 14 iazuri de decantare a minereurilor, 4 staţii de epurare şi 57 de foste mine şi perimetre miniere. În anul 2012 vor fi investiţi peste 10 milioane euro în aceste operaţiuni, iar până la sfârşitul anului 2015 suma alocată pentru aceste lucrări urmează să ajungă la 180 milioane euro.

Minele aflate în subordinea Companiei Miniere Remin Baia Mare, acum aflată in insolvenţă, au fost închise în anul 2007. Compania deţinea unităţi de exploatare în judeţele Maramureş, Satu Mare, Bistriţa Năsăud şi Suceava