Grecia intră în ceea ce analiștii Bloomberg denumesc ”săptămâna ultimelor șanse”, în condițiile în care ultimele negocieri de sâmbătă, purtate între Grecia și creditorii săi, au eșuat.
Potrivit agenției americane, moneda euro s-a depreciat imediat după ce, la Bruxelles, negocierile s-au întrerupt după numai 45 de minute, când a fost clar că solicitările creditorilor nu vor fi acceptate de guvernul grec.
Interesul s-a mutat acum spre întâlnirea miniștrilor de finanțe din statele membre ale Zonei Euro- Eurogroup, programată pentru 16 iunie la Luxemburg. Reuniunea este privită drept decisivă pentru capacitatea Greciei de a evita falimentul și de a rămâne în clubul celor 19 state care astăzi compun Zona Euro.
”În timp ce o serie de progrese au fost înregistrate, discuțiile au eșuat, în continuare existând o diferență semnificativă între abordări. Plecând de la această realitate, discuțiile următoare se vor organiza în interiorul Eurogroup”, au anunțat duminică creditorii.
Ultimul eșec pe marginea formulei de a debloca un ajutor de urgență în valoare de 7,2 miliarde euro în favoarea guvernului anti-austeritate al premierului Alexis Tsipras a adus Grecia pe marginea abisului.
Cu numai 2 săptămâni înainte ca termenul de plată al creditorilor să expire, cu niciun fel de soluție financiară la orizont, creditorii Greciei au stabilit un termen limită- 14 iunie- până la care parlamentul elen să aprobe un nou acord cu finanțatorii internaționali.
Potrivit analiștilor Bloomberg, un posibil eșec și în cadrul viitoarei reuniuni Eurogroup nu înseamnă neapărat sfârșitul imediat pentru Grecia. Presupunând că guvernul de la Atena are ”buffere” mascate în buget, Finanțele ar putea menține economia funcțională până în luna iulie, când intervine scadența pentru răscumpărarea obligațiunilor deținute de Banca Centrală Europeană, Grecia trebuind să plătească BCE 3,5 miliarde euro.
Întâlnirea de miercuri a Eurogroup este crucială pentru stabilirea unui nou acord, având consecințe incalculabile atât pentru Grecia, cât și pentru Zona Euro, dacă părțile rămân blocate pe poziții.
Avertismente germane
”Posibilitatea unui exit al Greciei din Eurozonă devine in ce în ce mai previzibilă”, scrie vice-cancelarul Sigmar Gabriel, ministrul Economiei în Germania, într-un editorial publicat luni de Bild. ”Grecia se joacă cu viitorul ei, dar și al Europei”, scrie oficialul german.
La peste 4 luni de la preluarea guvernării în Grecia, țară în care se manifestă un val de nemulțuire publică față de ideea unor restructurări bugetare, premierul Alexis Tsipras a respins principalele solicitări formulate de FMI și de Zona Euro: tăierea pensiilor, creșterea taxelor și țintirea unui excedent bugetar.
Premierul Tsipras a mandatat delegația Greciei să facă contra-propuneri, caracterizate sâmbătă drept ”incomplete” de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Președintele Comisiei a caracterizat discuțiile eșuate de sâmbătă drept ”ultima încercare” făcută de Comisie pentru a ajunge la un compromis cu Grecia. Propunerile Atenei, potrivit unor oficiali ai comisiei, păstrează un deficit de 2 miliarde euro, anual, în bugetul Greciei.
Pe fondul acestui eșec, guvernul de la Atena a acuzat FMI și Zona Euro, care împreună au aprobat în 2010 un program de salvare în sumă de 240 miliarde euro, că insistă cu cereri iraționale din punct de vedere economic și de neacceptat din punct de vedere politic.
Creditorii Greciei insistă ca excedentul primar să fie realizat exclusiv prin reducerea pensiilor și creșterea TVA, afirmă vice-premierul Yannis Dragasakis, membru al delegației de negociatori care s-a deplasat la Bruxelles.
Ministrul grec de Finanțe, Yanis Varoufakis, a declarat pentru publicația germană Bild că Grecia va putea să plătească creditorii numai dacă aceștia acceptă restructurarea datoriilor și renunță la o parte din bani.
”Acordul s-ar putea încheia într-o singură noapte, dacă cancelarul Angela Merkel ar participa la discuții”, afirmă ministrul grec pentru Bild.
Această soluție nu pare pe placul Germaniei, cel mai important creditor al Greciei din interiorul Zonei Euro. ”Grexitul trebuie luat în considerare dacă guvernul grec nu face ceea ce i se spune de mult să facă”, a afirmat sâmbătă Michael Grosse-Broemer, șeful blocului parlamentar Creștin-Democrat, partidul cancelarului Merkel, pentru televiziunea ZDF.
”Nu putem permite ca muncitorii germani și familiile acestora să achite promisiunile electorale ale unui guvern parțial comunist”, afirmă Grosse-Broemer.
Urmărește-ne pe Google News
Un răspuns
1.De departe se vede ca „exitul” este unica solutie pentru Grecia, oricit s-ar prelungi tratativele, ea nefiind dispusa sa restituie datorii neplatibile, angajate de guverne iresponsabile, pe seama pensionarului si populatiei.
Imprumutatorii trebuie sa suporte pagubele produse de ei insisi, ca lectie istorica pentru lipsa de diligenta creditala, motivarea ca cetateanul german plateste, fiind problema Germaniei si UE, nu a Greciei.
Imposibilitatea restituirii era evidenta pentru orice analist de buna credinta inca din momentul creditarii, iar pedepsirea populatiei cu o austeritate nesuportabila pe zeci si zeci de ani, nu se justifica sub motivatia ca este refuzata de un „guvern partial comunist”!
2.Grija mare a UE este ca nu-si va recupera niciodata banii imprumutati, fiindca Grecia, dupa o tranzitie grea la moneda nationala si aranjamente de creditare viitoare, va evolua economic echilibrat.
Daca s-ar angaja la restituirea creditelor, sub raport economic ar fi condamnata la stagnare economica pe zeci si zeci de ani, fiind de apreciat curajul sau.
Asa ca Grecia va trebui sa taie „coada pisicii” in luna viitoare, fiindca odata cu revenirea la „independenta” de UE, are instrumentele vamale, tarifare, valutare si monetare, plus politici publice independente, pentru a reveni in 2-3 ani, pe crestere economica!
3.Asa cum a dovedit cazul Greciei (sau Romaniei), UE si FMI nu au instrumentele necesare pentru a determina o dezvoltare economica si industriala a tarilor membre. „Strategiile” diverse sint surogate ale unei Europe a tarilor dezvoltate, care utilizeaza in folos propriu, resursele de orice natura, ale tarilor inapoiate economic.
4.Pentru ca Uniunea Europei sa fi avut succes, trebuia creata mai intai o forma „pregatitoare”, TRANZITORIE, ca „Unune a tarilor inapoiate economic si industrial”, sustinuta logistic, economic si financiar de UE.
Treptat, pe masura ce tarile indeplineau conditiile de industrializare si evolutie economica conforme integrarii, ele trebuiau sa fie admise in UE.Acest lucru trebuie facut acum, macar cu FLANCUL SUDIC al UE!
Admiterea directa, fara pregatirea economica necesara, a transformat noii admisi, in tari „utilizate economic si industrial”, de tarile bogate – care dispun si utilizeasa in folos propriu, toate resursele dezvoltarii din cele inapoiate.
Ce poate fi mai „clasic” ca exemplu, decit situatia Romaniei, cu resursele naturle instrainate, cu o economie industriala straina si exodul masiv al populatiei, ca urmare a dezinteresului sau incapacitatii UE, de a o dezvolta industrial si crea locuri de munca?
Lectia Greciei va fi dura pentru UE, dar va da „mintea de pe urma” Europei dezvoltate, spre a nu mai face experimente politice, fara un proiect economic care sa asigure echilibrul economic si al dezvoltarii, intre tarile bogate/dezvoltte si cele sarace/inapoiate economic.
Daca totusi Grecia va ramine in UE, aceasta UE nu se va vindeca niciodata de bolile sale birocratice si politicianiste, urmind sa continue pe termen nedefinit, agonia economica si a monedei sale.