În câteva zile, conservatorul Boris Johnson ar putea să se pregătească să se mute în Downing Street, iar stânga radicală s-ar putea apropia de putere în Spania.
Sigur, niciunul dintre scenariile de mai sus nu sunt o certitudine, dar faptul că sunt luate serios în considerare oglindește perfect starea în care se află Uniunea Europeană.
Europa din proiectele părinților noștri se îndepărtează tot mai mult de Europa de sub ochii noștri.
Oricare ar fi rezultatele referendumului de joi din Marea Britanie sau al alegerilor generale de duminică din Spania, guvernele și instituțiile europene vor fi nevoite să confrunte realitatea: critica acerbă la adresa UE este numitorul comun al variatelor mișcări populiste, radicale, anti-sistem, de dreapta sau de stânga care se manifestă pe teritoriul Europei.
Spania și Marea Britanie nu sunt singurele exemple de state în care politica tradițională nu mai are loc de exprimare, iar Politico trece în revistă provocările.
Să ne gândim la succesul reportat la alegerile locale din Italia de candidații Mișcării 5 Stele, fondată cu numai 7 ani în urmă de actorul de comedie Pepe Grillo.
Să privim sondajele din Franța, unde actualul președinte Francois Hollande este abia pe locul 4 în cursa celor care aleargă spre președinție, cursă în fruntea căreia se află ambele forme de exprimare ale dreptei.
Să remarcăm cutremurul produs pe scena politică germană, cu un an înainte de alegeri generale, de AfD, adică de extrema dreaptă, și faptul că actuala coaliție de guvernare are sub 50% susținere – o premieră de la renașterea democrației în Germania după Război.
Să amintim suplimentar excesele produse de câtăva vreme în Ungaria, sau glasul tot mai aspru al guvernului Poloniei.
Iar asta întâlnim doar de-o parte a Atlanticului – pe celălalt mal al oceanului stau Donald Trump sau Bernie Sanders…
A fi sau a nu fi, aceasta-i întrebarea…
În cazul în care, pe data de 23 iunie, britanicii decid să se despartă de UE, Boris Johonson, fost primar al Londrei și omul de pe afișele care propovăduiesc Brexit, devine omul care pe termen scurt îi poate contesta cu succes lui David Cameron șefia Partidului Conservator.
Dar o victorie a taberei conduse de Johnson are semnificații mult mai ample chiar în ceea ce privește viitorul Marii Britanii ca stat. Analiștii vorbesc deja de ceva vreme de posibilitatea organizării unui nou referendum pentru independența Scoției și de perspective asemănătoare în Țara Galilor și, surpriză, în Irlanda de Nord.
Spania – victoria Podemos poate duce la independența Cataloniei
Formațiunea spaniolă Podemos, cotată în cele mai slabe sondaje cu peste 20% din opțiunile electorale, ar putea demonstra că este a doua ca popularitate în Peninsula Iberică și ar putea ajunge la guvernare după alegerile generale de duminica viitoare.
Sunt toate șansele pentru o înfrângere usturătoare a PSOE, partid de centru-stânga care a condus Spania vreme de 23 dintre cei 42 de ani scurși de la moartea lui Franco. Posibila victorie a Podemos, suporter al organizării unui referendum în Catalonia, ar putea genera fărâmițarea statului.
A doua zi după
Până acum, nici guvernele Europei nici instituțiile europene nu par să dețină planuri de acțiune în aceste două scenarii, care păreau imposibile în urmă cu un an.
În realitate, efectele unei ieșiri din UE a Marii Britanii sunt atât de complexe, atât de neprevăzute încât este imposibil să concepi un plan global de acțiune, spun specialiștii. Probabil că reacțiile de a doua zi, în cazul în care se adeverește scenariul cel mai pesimist, vor fi eminamente de natură politică.
Un lucru este cert: ținând cont de nivelul tot mai înalt de euroscepticism manifestat în Europa este de așteptat ca mișcări ample de integrare europeană să nu se mai producă.
”Cred că ideea de Federație a Europei a dispărut. Este momentul ca guvernele și instituțiile europene, care nu reușesc să rezoneze cu alegătorii, să se oprească și să răspundă la întrebarea: de ce a eșuat proiectul european?”, afirmă Charles Grant, director al Centrului pentru Reformă Europeană.
Brexit – o evoluție în cifre
Campania electorală pentru referendum s-a reluat în forță în Marea Britanie după ce ambele tabere au decis o pauză de 2 zile după uciderea parlamentarului laburist Jo Cox, joia trecută. Liderii de opinie reiau argumente deja familire din domeniul economic, al migrației și arată electoratului cine deține adevărul și cine minte. Au mai rămas 3 zile până la ”momentul 0”…
Sondajele nu sunt perfecte niciodată, iar exemple de dată recentă pun sub semnul întrebării acuratețea acestor cercetări sociologice.
Graficul de mai jos, realizat de Bloomberg, este o agregare a tuturor sondajelor de opinie derulate în Marea Britanie pe tema Brexit care încearcă să prevină erorile acestora, acordând o importanță sporită cercetărilor realizate de companii care au demonstrat în timp o cât mai bună reprezentare a realității.
Un singur lucru este astăzi conveit de sociologi, cele două tabere sunt atât de apropiate încât nu se poate ști cu precizie cine va ieși câștigător. Cel mai probabil, rezultatul final va fi influențat decisiv de cei care astăzi încă nu știu ce vor vota joi.
Lira sterlină
Aproape unanimitate în ceea ce privește efectul negativ al referendumului asupra monedei naționale, opiniile diferind numai atunci când se vorbește despre amploarea fenomenului. Investitorii se orientează spre piețe alternative ca să se pună la adăpost de pierderi semnificative.
Mai jos, un grafic al așa numitului “risk reversal”, date compilate de Bloomberg pentru urmărirea încrederii investitorilor în moneda Marii Britanii.
Obligațiunile
Pe măsură ce crește riscul Brexit, investitorii cer să fie plătiți mai mult pentru împrumuturile acordate companiilor britanice.
Aceasta se poate sesiza din diferența (spread) înregistrată anul acesta între randamentul bondurilor britanice și europene.
Când și cum aflăm rezultatul
Odată ce secțiile de votare se vor închide la ora 22.00, pe 23 iunie, politicienii, investitorii și publicul britnic vor petrece în nesiguranță următoarele ore, chiar dacă primele cifre încep să fie comunicate public începând cu ora 24.00.
Spre deosebire de alegerile generale, niciun post de televiziune sau de radio nu va anunța un exit-poll după ora 22.00 din cauză că cercetătorii nu pot garanta alegerea unui eșantion reprezentativ la nivelul țării.
Urnele cu voturi vor fi transportate în 382 de centre de numărare. Prima operațiune va fi cea de numărare a voturilor exprimate în fiecare secție de votare și de comparare cu numărul alegătorilor înscriși pe liste.
Primul anunț va fi referitor la prezența la urne pe regiuni.
Apoi urmează trierea voturilor, rezultatul fiind anunțat local- un oficial desemnat va da citire rezultatelor înregistrate la fiecare centru de numărare, cel mai adesea în fața unor camere de televiziune.
Primele rezultate vor apărea în jurul orei 24.00, dar nu vor fi de mare folos celor nerăbdători să afle rezultatul final.
Secțiile din Isles of Scilly, de pe coasta de sud-vest, și Gibraltar vor face primele anunțuri. Sunt însă cele mai puțin locuite zone, având împreună o populație de 35.000 de britanici, care în total sunt 65 de milioane.
Cifrele care contează încep să apară după ora 00.30 a zilei de 24 iunie, când se estimează citirea rezultatelor în centre importante din nord-estul Angliei: Sunderland și Newcastle, centre urbane cu o populație de aproximativ 600.000 de locuitori.
Un sfert de oră mai târziu ar trebui să apară rezultatele din Londra.
La ora 1 dimineața, Oldham, nord-vestul Angliei anunță rezultatele. Este un fief UKIP, deci balanța ar trebui să încline în acel moment spre ieșirea din UE.
Până la ora 2 dimineața ar trebui să aflăm rezultatele din primele 40 de centre de numărătoare, iar în următoarele două oră cifrele înregistrate în alte 200 de centre.
Dacă totul va decurge conform planurilor, la ora 7 dimineața toată lumea va privi în direct anunțul privind rezultatul referendumului, făcut din Mancehster de Jenny Watson, Chief Counting Officer.
