fbpx

La obiect

România – locul 7 în UE la ponderea energiei electrice din surse regenerabile, dar în regres pe ultimii patru ani

România s-a situat în 2019 pe locul 7 în UE la ponderea energiei electrice obținute din surse regenerabile, potrivit datelor publicate de Eurostat, înaintea Germaniei… Mai mult

10.01.2021

La obiect

Cifra de afaceri din comerț: +2,1% pe primele 11 luni din 2020, prin revenirea vânzărilor de produse nealimentare

Comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a înregistrat o creștere de 2% în volum brut a cifrei de afaceri cumulat pe primele unsprezece luni… Mai mult

07.01.2021

Chestiunea

Matematica pandemiei: Costul sănătății vs. costul bolii. Studiu de caz – SUA în criza Covid-19

Costurile financiare cumulate ale pandemiei de COVID-19 asupra Statelor Unite, estimare care a ținut cont de pierderile economice, dar și de cele survenite ca urmare… Mai mult

07.01.2021

Chestiunea

O stafie plutește peste Câmpia Română: Canalul de irigatii Siret-Bărăgan. Despăgubirile pentru secetă sunt de 5 ori mai mari decât alocările pentru irigații

Mult visatul canal de irigații Siret – Bărăgan, care ar trebui să aducă apă pentru mai mult de jumătate de milion de hectare din Câmpia… Mai mult

06.01.2021

Sancțiuni împotriva Belarus – UE încearcă să deblocheze o decizie care a mai fost aplicată în ultimii 23 de ani

de Victor Bratu , 21.9.2020

În așteptarea sancțiunilor europene, Lukașenko a găsit salvare la Kremlin

Miniștrii de Externe ai UE încearcă luni să deblocheze decizia privind impunerea de sancțiuni împotriva oficialilor din Belarus care au decis reprimarea violentă a protestelor din Belarus.

UE a pregătit o listă – care acum conține 40 de nume – a celor care trebuie sancționați, însă ambasadorii statelor membre pe lângă UE nu au reușit să o aprobe, săptămâna trecută, din cauza obiecțiilor ridicate de Cipru, afirmă surse diplomatice pentru Politico.

Prezența la Bruxelles a liderului opoziției din Belarus, Svetlana Tsikhanouskaya, care se va întâlni luni cu miniștrii de Externe UE și cu șeful diplomației europene, Josep Borell, ar putea facilita adoptarea deciziei, care mai trebuie confirmată și de Consiliul European.

Decizia de a sancționa lideri ai Belarus are o puternică semnificație politică, dar istoria recentă demonstrează faptul că o asemenea măsură nu influențează cu nimic evoluțiile democratice din această țară.

De ce blochează Ciprul sancțiunile pe Belarus

Lista persoanelor pasibile de sancțiuni europene  conținea inițial doar 13 nume, dar s-a extins, în etape, pe măsură ce situația din Belarus s-a tot deteriorat odată cu valul de proteste populare declanșat după alegerile prezidențiale din 9 august, în urma cărora președintele în funcție, Alexander Lukașenko, a fost declarat câștigător cu 80%.

O serie de diplomați europeni au declarat pentru Politico că s-a instalat o frustrare pe acest subiect din cauza faptului că Ciprul a blocat efectiv prin veto impunerea acestor sancțiuni. ”Decizia Ciprului scutește practic Regimul Lukașenko de consecințele comportamentului nedemocratic și opresiv”, spun criticii poziției adoptate de Nicosia.

Ciprul nu dezaprobă însă impunerea de sancțiuni împotriva unor oficiali ai Belarus, ci luptă astfel pentru a convinge UE să impună sancțiuni similare și în relația cu Turcia, din cauza comportamentului abuziv al Ankarei în chestiunea resurselor energetice din Mediterana.

Oficialii ciprioți au prezentat deja UE o listă cu 5 persoane și 3 entități din Turcia pe care li propun a fi sancționate cu înghețarea bunurilor deținute în UE și cu restricții de intrare în Uniune, dar UE se teme că o asemenea decizie ar contribui la deprecierea suplimentară a relațiilor cu Ankara.

Singurele stat care susțin deschis propunerea Ciorului sunt Grecia și Franța.

Abuzuri. Sancțiuni. Relaxare – un ciclu care se repetă de 23 de ani

Măsura impunerii de sancțiuni nu este una nouă în relația UE – Belarus: aproape toate scrutinurile organizate în Belarus după 1996 au fost urmate de sancțiuni europene rămase fără efect, după cum arată o analiză a European Council On Foreign Relations.

Nimic nu indică că noua decizie ar putea contribui în vreun fel la rezolvarea problemelor în țara condusă în continuare de ”ultimul dictator” din Europa.

Uniunea Europeană a decis prima dată să își suspende relațiile bilaterale cu Belarus și să oprească asistența financiară acordată acestui stat în 1997. A fost o reacție la decizia lui Alexander Lukasenko de a dizolva Parlamentul, în decembrie 1996,  după un referendum în urma căruia președintele țării a primit puteri extinse asupra executivului și legislativului.

Lukașenko n-a făcut nimic altceva decât să aștepte ca UE să revină la sentimente mai bune, iar asta s-a întâmplat treptat: până în 2004, majoritatea programelor de asistență au fost reinstituite, iar contactele bilaterale la nivel de miniștrii au fost reluate, Belarus intrând în final chiar în rândul membrilor  Inițiativei Europene de Vecinătate.

Relația bilaterală avea să fie din nou compromisă  în septembrie 2004 când, din cauza ”dispariției misterioase” a unor politicieni și jurnaliști,  UE a impus sancțiuni împotriva a patru înalți oficiali ai republicii.

Rezoluția oficială a Consiliului avertiza Belarus că noi sancțiuni vor fi aplicate dacă alegerile din 2006 nu sunt organizate corect.

Bineînțeles, alegerile din 2006 n-au fost organizate corect, iar Consiliul a extins lista oficialilor din Belarus cărora li s-a interzis dreptul de a intra în UE și a decis, în parteneriat cu SUA să înghețe bunurile deținute în Europa de o serie de oficiali bieloruși.

În 2008 însă, Rusia a invadat Georgia, iar UE, în încercarea de a apropia Belarus de valorile occidentale, a suspendat majoritatea sancțiunilor impuse în 2006.

Înaintea alegerilor din 2010, UE a încercat să își schimbe abordare și a trimis emisari la Minsk care i-au promis lui Aleksander Lukașenko 3 miliarde euro asistență financiară în schimbul implementării unor reforme democratice.

Răspunsul lui Lukasenko a fost unul fără echivoc: în campania electorală doi dintre contracandidați au fost arestați, iar adunările electorale organizate de opoziție au fost dispersate cu ajutorul Poliției.

Reacția UE a fost una ”de manual” peste 220 de oficiali și entități, inclusiv Lukasenko și membri ai familiei sale, au fost fost plasați pe o listă de sancțiuni.

Alegerile prezidențiale din 2015 au fost mult mai calme – observatorii internaționali au anunțat la acel moment doar că acestea nu au fost organizate la standardele internaționale, iar decizia lui Lukasenko de a elibera o serie de prizonieri politici a determinat UE să ridice sancțiunile impuse în 2010.

Alegerile prezidențiale din 2020 s-au derulat după același scenariu, cu același rezultat, iar UE urmează ”manualul” și impune, din nou, sancțiuni împotriva unor oficiali din Belarus.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 21.9.2020

Lăsați un comentariu


Europa

Noul președinte al CDU – Armin Laschet, un continuator al politicii Angelei Merkel

Iulian Soare

Armin Laschet (foto), premierul landului Renania de Nord-Westfalia, adept al continuării orientării centriste a actualului cancelar german Angela Merkel, a fost ales sâmbătă preşedinte al… Mai mult

Europa

Guvernul francez respinge definitiv preluarea Carrefour de către un grup canadian: “Este în joc securitatea alimentară”. Couche-Tard renunță

Iulian Soare

Ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, a exprimat vineri opoziţia fermă a autorităţilor de la Paris faţă de o eventuală preluare a grupului de… Mai mult

Stiri

Ministerele trebuie să definitiveze, până pe 4 februarie, măsurile de reducere a pierderilor şi/sau plăţilor restante înregistrate la finalul anului trecut

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat vineri un memorandum cu tema „elaborarea de către ministere sau alte autorităţi publice centrale a unui Memorandum până la data de 4… Mai mult

Stiri

Militari și polițiști din SUA, sub lupa procuraturii pentru aderarea la ”ideologia privind supremația albilor” și violență excesivă la manifestatiile BLM

Iulian Soare

O anchetă a fost deschisă joi în legătură cu eforturile Pentagonului pentru a lupta împotriva ascensiunii extremismului în rândul forţelor armate americane, în contextul în… Mai mult

Stiri

Consulul României la Bonn a fost demis – este urmărit penal în noul dosar al lui Liviu Dragnea

Vladimir Ionescu

Gheorghe Dimitrescu, pus joi seara sub urmărire penală de DNA alături de Liviu Dragnea în dosarul vizitei în SUA la învestitura lui Donald Trump, în… Mai mult

Stiri

La București și Cluj au fost programate toate vaccinurile anti-Covid alocate în acest moment

Vladimir Ionescu

Vineri, prima zi de programare pentru a doua etapă de vaccinare anti-Covid, peste 190.000 de persoane s-au înscris pentru imunizare, dintre care 50.000 în București.… Mai mult

Stiri

BNR a redus dobânda de politică monetară până la 1,25%

Adrian N Ionescu

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României  (BNR) a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară până la nivelul de 1,25% pe an, de… Mai mult