Sănătatea românească – evaluare prin comparație: eficiență medie cu bani puțini. Trecerea de la consumul social la investiția socială - CursDeGuvernare.ro
duminică

24 octombrie, 2021

Sănătatea românească – evaluare prin comparație: eficiență medie cu bani puțini. Trecerea de la consumul social la investiția socială

8 septembrie, 2013

Mai multe spitale județene au ajuns deja la fundul sacului. Sumele planificate în bugetele lor pentru acest an au fost epuizate. Nu se știe clar cum vor mai putea fi acoperite cheltuielile până la finalul anului.

Inevitabil, au apărut restricții mai mult sau mai puțin explicite în acordarea asistenței medicale și o tendință de a limita costurile de tratament, cu consecințele de rigoare asupra stării de sănătate a populației.

În 2012, cheltuielile consemnate în bilanțul Fondului Național de Asigurări de Sănătate au fost de numai 3,3% din PIB. Cu toate acestea (sau tocmai de aceea), România a figurat pe locul 33 din 48 într-un top al publicației Bloomberg referitor la eficiența sistemelor sanitare naționale, înaintea Danemarcei, Belgiei sau SUA.


Semnificativ, indicele pe baza căruia s-a făcut clasamentul ține cont de speranța de viață (pondere 60%), costul relativ per capita ca procent din PIB de îngrijire a sănătății (pondere 30%) și costul absolut pe locuitor de îngrijire a sănătatii (pondere 10%).

România s-a situat pe locul 33 (13 locuri în fața SUA) cu un scor de eficiență de 44,9, o speranță de viață de 74,5 ani și cheltuieli de 500 de dolari cu sănătatea pe cap de locuitor.

Speranța de viață se poate modifica foarte lent în timp, iar cheltuielile cu sănătatea la nivel individual nu mai pot fi crescute semnificativ. Iar asta din două motive: venituri relativ scăzute și plata deja încetățenită a unor șpăgi care completează salariile anemice din sistemul sanitar și care sunt deja destul de consistente (să le spunem ”coplată confidențială”).

De aceea, pentru a crește eficiența sistemului sanitar, singura soluție este majorarea consistentă a finanțării asigurate de stat spre media europeană de șapte procente din PIB, sau măcar cele 6% cerute de personalul din sectorul sanitar. Datele pe 2012 și 2013 ( vezi tabelul), nu arată deloc încurajator, din această perspectivă.


Practic, medicii rămași în România fac minuni cu banii avuți la dispoziție prin comparație cu cei din SUA, care cheltuie 8.608 dolari pe locuitor, cam dublul tuturor cheltuielilor bugetare la noi. De aceea, am putea măcar să considerăm sănătatea prioritate națională și să îmbunătățim condițiile în care își practică profesia și de care beneficiază bolnavii.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Necesarul de bani pentru a acoperi cheltuielile din sectorul sanitar pe anul 2012, rezultat din cumularea subvențiilor de la bugetul de stat cu situația deficitului consemnat la zi, a fost de 2.634,7 milioane lei, echivalentul a 0,45% din PIB.

După primele șapte luni din 2013, avem deja un necesar similar de 2.513,6 milioane lei, adică 0,40% din PIB, ceea ce arată o înrăutățire a situației financiare din sănătate.

Este și motivul pentru care la recenta rectificare, au fost suplimentate fondurile pentru acest sector cu 1 miliard de lei.

Din păcate, acumularea de probleme în sistem va continua. Potrivit lui Dragoș Damian, președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România, statul român are de plătit pentru medicamente deja consumate peste aproape cinci miliarde de lei.

O comparație foarte sugestivă și care explică dificultățile de alcătuire a unui buget consolidat echilibrat se poate face cu situația Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat, din care se face plata pensiilor. Pentru a se putea plăti pensionarilor sumele angajate de stat și imposibil de acoperit din impozitul specific colectat de la salariați, acesta a beneficiat anul trecut de subvenții în sumă de 13.148,7 miliarde lei (12.899,5 milioane lei sau 2,2% din PIB după ajustarea cu excedentul contabil consemnat în bugetul consolidat).

Altfel spus, de la bugetul de stat s-au dat subvenții de aproape șase ori mai mari pentru pensii decât pentru sănătate. Iar deficitul bugetului consolidat de 2,52% consemnat pe 2012 este aproape la fel de mare cu suma deficitelor rezultate din sănătate și pentru plata pensiilor. Doar că am ales inversat prioritățile din sectorul social, ceea ce arată o disfuncție majoră în alocarea banilor publici.

Dincolo de taxarea cu destinație precisă a veniturilor, în teorie ar trebui să se asigure bugete echilibrate pentru sănătate și pensii din contribuțiile plătite. La pensii bugetul ar trebuie să fie echilibrat chiar conform legii. Doar că spiritul legii, care a intenționat să asigure pensiile strict din sumele colectate a fost ignorat.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Prevederea referitoare la echilibrare a fost tratată contabil (între nicovala afectării mediului de afaceri prin majorarea taxelor pe salarii și ciocanul juridic al obligativității punctului de pensie antamat) , prin subvenții masive de la oala mare a bugetului de stat (inexistente până în anul 2008). Unde, desigur, nu au mai rămas bani pentru acoperirea nevoilor altei mari responsabilități a statului, sănătatea.

Meandrele tranziției ne-au dus în direcția de a ne risca viața și calitatea ei la loteria sănătății pentru a încasa o pensie ceva mai mare, parțial plătită din taxe mai mari pe produsele achiziționate. Taxe destul de mari, care, în loc să se ducă spre sectorul ”investițional” sănătate, s-au dus spre sectorul ”de consum” pensii. Dincolo de specularea egoismului lipsit de orizont în scopuri politice, o fi bine ?

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr