Reprezentanți de top ai Ministerului Sănătății, CNAS, Agenției pentru Digitalizarea României, plus companii pharma, medici și antreprenori în domeniu, au vorbit, au dezbătut și au prezentat soluții pe o temă fierbinte – importanța tehnologiilor în sănătate – la evenimentul live online organizat de CursDeGuvernare.ro joi, 18 iunie, începând cu ora 15:00.
Eveenimentul e venit în continuarea conferinței : #LecțiaCovid. Resetarea sistemului de sănătate (LINK), la care au participat premierul Ludovic Orban ministrul Nelu Tătaru si profesorul Alexandru Rafila.
Prezentarea video de joi poate fi urmărită integral AICI:
https://cursdeguvernare.ro/joi-de-la-1500-video-conferinta-live-sanatatea-marsul-ei-spre-telemedicina-si-noile-tehnologii.html
În zilele următoare, cursdeguvernare.ro va publica prezentările individuale ale fiecăruie speaker, iar materialele vor fi sintetizate într-un document ce va fi trimis la Ministerul Sănătății, în acord cu demersul început la conferința precedentă privind necesitatea reformării profunde a sistemului nostru medical.
În continuare, rezumatul prezentărilor la conferința de azi:
*
Andrei Baciu: Telemedicina va ocupa în viitor un loc central
Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății, recunoaște importanța telemedicinei, despre care afirmă că trebuie să ocupe un rol central în viitor.
”I-am văzut utilitatea, există câteva proiecte pe care încercăm să le accelerăm, dar și să dezvoltăm proiecte noi. Trebuie să asigurăm sustenabilitatea finanțării digitalizării sistemului de sănătate, iar la Ministerul Sănătății au început discuțiile. Există oportunități financiare la nivel european pentru nevoile de digitalizare, avem o echipă care lucrează la aceste aspecte”, a anunțat Andrei Baciu.
Oficialul ministerului a precizat este că în instituție se lucrează ”pentru a avea un plan de acțiune pentru digitalizarea sistemului de sănătate”, cu obiective clare, multianuale, în paralel cu finanțarea.
”Credem într-o abordare sistematică, nu insulară. Dorim să construim un format integrat, cu rezultate măsurabile în următorii ani. Vom lucra și în domeniul legislativ, pentru a-l duce la un nivel european, astfel încât să avem pacienții în centrul sistemului de sănătate. Trebuie optimizat cadrul legal pentru fiecare soluție digitală care și-a dovedit eficiența”, a asigurat secretarul de stat.
Adela Cojan: Sistemele hard și soft ale PIAS sunt subdimensionate, accesăm fonduri europene pentru redimensionare
Adela Cojan, președinte CNAS, apreciază că argumentele pentru implementarea de soluții informatice care să ajute actul medical exced situația de criză provocată de coronavirus, între argumente enumerând segmentul important de populație care trăiește în mediul rural, repartizarea inegală a populației în teritoriu și, foarte important, numărul redus de cadre medicale care profesează în România.
”Toate acestea sunt motive pentru care accelerăm digitalizarea medicinei. Suntem conștienți că medicii pot îmbunătăți calitatea actului medical dacă au acces la facilitățile sistemului electronic de sănătate. Susțin informatizarea sistemului medical”, a afirmat Adela Cojan.
Evident, interesul general fiind legat de actualele performanțe ale sistemului informatic al Casei Naționale, Adela Cojan a oferit câteva explicații:
- Problema sistemului informatic al Casei este că bazele de date au fost dimensionate la nivelul 2002. Acum avem o creștere exponențială a numărului de contracte, de cerințele de interoperabilitate, inclusiv la nivel european, iar sistemele hard și soft deja sunt subdimensionate. Trebuie mărită capacitatea de stocare a informațiilor, care, să nu uităm, trebuie și protejate, iar eforturile noastre au constat în accesarea de fonduri europene, ținând cont de fondurile bugetare limitate pe care le avem la dispoziție.
- Am reușit să semnăm un contract, în ianuarie, pentru creșterea eficienței utilizării PIAS, pentru toți furnizorii, contract în valoare de 101 mil lei. Se află în fază de definitivare specificații un alt proiect, cu o valoare de 82 mil lei. În următorul exercițiu financiar multianual european vrem să accesăm alte programe, vizând redimensionarea și modernizarea sistemului informatic al Casei- fișa de proiect este deja depusă.
- Până la acea dată însă, am încheiat contracte de mentenanță pentru cele 4 componente PIAS. Principalele cauze care au apărut în funcționarea SIUI au fost legate de disfuncționalități ale serverelor, care au fost achiziționate acum 18 ani. Vechimea echipamentelor e prima cauză, dar accesăm fonduri europene pentru a updata echipamentele. A doua problemă: subdimensionarea sistemului.
Octavian Oprea: Lucrăm la digitalizarea sistemului de trimiteri de la medicii de familie
Octavian Oprea, vice-președinte, Autoritatea pentru Digitalizarea României, afirmă că serviciile digitale trebuie centrate pe nevoile cetățenilor, iar în continuarea proiectelor implementate în timpul crizei sanitare, instituția are în lucru digitalizarea sistemului de trimiteri de la medicii de familie.
Prin acest proiect, spune Octavian Oprea, ”pacientul nu va trebui să meargă la medicul de familie doar pentru o hârtie. Va merge pentru consiliere, pentru tratament”.
”În ceea ce privește proiecte mai ample, pe termen mediu și lung, am urmărit strategia europeană. Consiliul UE a adoptat în cea mai recentă întrunire o strategie care vizează viitorul digital al Europei. O prioritate este eHealth. Lucrăm la proiectul RegInterMed, finanțat din fonduri europene, care va asigura infrastructura necesară pentru implementarea unui sistem informatic în sănătate. Printre beneficiile de care se va bucura Ministerul Sănătății se numără monitorizarea impactului bolilor, incidența și prevalența acestora. Pe baza datelor colectate se va putea realiza modernizarea programelor naționale de sănătate. Sistemul va furnizare servicii online de care vor beneficia medicii care vor avea acces la istoricul fiecărui pacient. Efectul ce mai important ar fi acela asupra pacienților: pacienții vor putea să își vizualizeze istoricul și evoluția tratamentelor anterioare”, a declarat Octavian Oprea.
Ioana Bianchi: Este momentul ca în contractul cadru să fie definite și finanțate, de exemplu, teleconsultațiile
Ioana Bianchi, external affairs Director ARPIM, crede că transformarea sistemului de sănătate trebuie să fie făcută ținând cont de mai multe principii.
Primul: un sistem de sănătate bazat pe valoare. ”Este un concept care privește ca întreg sistemul, să nu îl mai privim pe bucăți. Valoarea este valoare pentru sistem și pentru pacienți. Proiectele CNAS și ADR reprezintă pași spre ajungerea la acest sistem. Este necesar însă și un cadru legal, care să definească, de exemplu, ce este teleconsultația. Avem nevoie și de un cadru care să permită evaluarea aplicațiilor legate de e-health”, afirmă oficialul ARPIM.
Apoi: un sistem bazat pe valoare implică și schimbarea modalității de finanțare – ”Este necesar să ne orientăm spre finanțarea pe episod de îngrijire medicală. Cred că este momentul ca în contractul cadru să fie definite și finanțate, de exemplu, teleconsultațiile”.
Sistemul digital, mai spune Ioana Bianchi, are nevoie de date fiabile și transparente. ”Salutăm planul guvernamental de acțiune 2020-2022 care va stabili ce date vor putea fi publicate pe o platformă accesibilă. ARPIM a făcut solicitarea de a participa la consultările pe marginea transformării digitale, sperăm să ne aducem contribuția. Până în prezent, documentele strategice au fost pline de bune intenții, dar nu au plecat de la o radiografie clară. Rolul Inteligenței Artificiale în sănătate crește. Se vorbește din ce în ce mai mult despre crearea unei copii virtuale a unei entități sau a unui sistem abstract- există în derulare proiecte care permit testarea de terapii pe modele virtuale”, a precizat Ioana Bianchi.
”Considerăm că domeniile de colaborare în care se poate implica ARPIM se așează pe 3 axe. Prima- diseminarea de informații de la nivel european și al companiilor partenere, a doua, și lansez cu această ocazie un apel, să ne punem laolaltă competențele, experizele specifice, pentru a elabora un document de poziție despre digitalizare. Un alt domeniu: dezvoltarea competențelor digitale ale organizațiilor de pacienți și ale pacienților”, a încheiat oficialul ARPIM.
Gabriel Dina: Prin telemedicină și screening se pot identifica acei pacienți ale căror vieți sunt în pericol
Gabriel Dina, Corporate affairs manager Pfizer România, spune că se discută de 20 de ani despre dezvoltarea capacității rezilienței sistemelor medicale, de a-și continua performanța și într-o situație de criză, iar telemedicina și digitalizarea oferă soluții concrete în acest sens.
”Ministerul Sănătății a implementat câteva măsuri importante și esențiale pentru asigurarea acordării serviciilor medicale. Mă refer aici la măsuri precum rețeta electronică, serviciile de telemedicină și chiar și pe partea de proces, lucruri care pentru noi erau o corvoadă. Spre exemplu, am depus mii de dosare de prețuri online”, a explicat Gabriel Dina.
Referitor la condițiile pentru implementarea rapidă a telemedicinei; dincolo de necesitatea reglementării și a criptării și protejarea datelor, pe lângă schimbarea de la paradigma actuală centrală pe volum la cea pe valoare, pe rezultat, reprezentantul Pfizer a afirmat că ”este importantă creșterea rapidă a contractării de către operatorii de stat a serviciilor care sunt limitate de coplata pe care ar trebui să o asigure pacientul”.
”Am primit propuneri foarte interesante pentru utilizarea de servicii de telemedicină pe arii de patologie cu mortalitate mare. La Timișoara, o Fundație a implementat prin parteneriat cu Primăria un sistem de detecție a fibrilaților atriale. Prin telemedicină și procese de screening se pot identifica acei pacienți a căror vieți sunt în pericol”, a mai anunțat Gabriel Dina.
Dan Mitrea: Telemedicina se poate dezvolta, noi avem în plan să facem asta
Doctor Dan Mitrea, fondator al clinicii Neuroaxis, a prezentat implementarea de diverse soluții de telemedicină, ”la fel ca și alte clinici, sunt convins”.
”Noi am dezvoltat, de exemplu, o platformă în cloud în care putem vizualiza dosare cu date medicale extinse, care ar consuma mult spațiu de stocare clasic. Proiectul de telemedicină nu e nou, dar a fost amplificat de criză.
Am observat și limitări- pacienții își doresc totuși contact uman, poate că a fost mai dificil să ne adaptăm. Cred că lucrurile se pot dezvolta, noi avem în plan să facem acest lucru”, a punctat doctorul Mitrea.
Alex Timiș: Strategia națională e-Health trebuie elaborată, dar mai ales implementată
Alex Timiș, Business Partner, MedTech, Gemini Solutions, spune că pandemia nu doar că a afectat 8 milioane de oameni la nivel global, dar a adus în atenție nevoia de a integra soluții digitale de comunicare. ”Pentru scurt timp, acestea au fost singurele la care am avut acces, am văzut dezvoltatori care s-au mișcat foarte repede. Am avut măsuri de digitalizare implementate instant după ce au trenat ani de zile. Tehnologia în sănătate nu se rezumă însă la atât. Avem nevoie ca tehnologiile emergente să fie un fundament în luarea deciziilor, indiferent de nivel”, a explicat Alex Timiș.
”Succesul e dat de cei care pun laolaltă toți factorii interesați și care adaptează tehnologia la nevoi reale. Există un raport direct între sustenabilitate și digitalizare. Digitalizarea va duce automat la creșterea serviciilor”, mai spune Timiș.
Soluții de viitor: Implementarea strategiei naționale de e-health. ”E important nu doar să o elaborăm, ci să o și implementăm. Azi avem sprijinul autorităților, e importantă însă apariția unui cadru legislativ optim. Elemente esențiale- trebuie să avem în vedere responsabilitatea, recunoașterea aplicațiilor mobile. Trebuie să facem pași consistenți pe viitor”, a precizat Alex Timiș.
Ion Gheorghe Petrovai: Rata de folosire a telemedicinei este de sub 20%
Ion Gheorghe Petrovai, director de proiect și co-fondator FreshBlood – EITHealth RIS Hub, este convins că perioada care urmează ne va face să evaluăm și să apreciem mai mult ce avem noi ca resursă în domeniul medical.
”Este nevoie să înțelegem și să ținem partea inovatorilor. Eu îmi doresc să fiu avocatul inovatorilor. Inovația în sănătate este o construcție multidisciplinară și cu mulți jucători. Un document din 2012 construit la nivel de Comisie Europeană spune că inovația în sănătate are nevoie de actori din toate cele patru sfere: financiară, industrie, guvernamentală și neguvernamentală (instituții, ONG-uri). Fresh Blood este un organism care și-a asumat rolul de a sprijini inovația în sănătate. Inovația are nevoie de timp să fie adoptată. Fresh Blood este o organizație-catalist care își propune să ajute inovatorii să-și dezvolte proiectele”, a explicat Petrovai.
”Am făcut un sondaj și am întrebat 100 de medici, în perioada 1-15 iunie, ce procent din consultații au fost la distanță. Cei mai mulți au spus că între 0 și 25%. Printre obstacolele identificate s-au numărat faptul că pacienții sunt în vârstă, imaginile nu sunt întotdeauna bune sau servele nu funcționează corespunzător. Suntem în zona de early adopters, cu o rată de folosire a telemedicinei de sub 20%. Noi suntem parte dintr-o rețea internațională care se numește EITHealth care oferă acces la foarte multe resurse. Concluziile noastre sunt că avem și noi nevoie de inovatori români în sănătate. E foarte important ca acest inovatori să fie sprijiniți de noi, de guvern, de mediul privat, de sănătate”, a afirmat Ion Gheorghe Petrovai.
Ovidiu Palea: Telemedicina este obligatorie, dar trebuie lămurit statutul legal
Doctor Ovidiu Palea, director general Centrul Medical Provita, consideră că nu se poate suplini ușor contactul direct medic-pacient, însă nevoia pentru telemedicină ”este acută și severă”.
”Există două probleme aici, anume medicul și pacientul. În rândul medicilor avem un grad variat de adaptare la platformele medicale. În funcție de vârstă, unii sunt mai familiari cu noile tehnologii. Pe partea pacienților, probleme sunt mult mai complexe. Cei care au nevoie de servicii medicale sunt persoanele în vârstă. Probabil că trebuie să începem să pregătim uneltele de acum pentru cei care au 40-50 de ani, astfel încât ei să fie mai flexibili pe viitor”, afirmă doctorul Palea.
”Platformele de telemedicină sunt complexe și este nevoie să fie încărcate multe investigații. Noi folosim des aceste platforme pentru că putem tria foarte bine pacienții. Dacă pacienții sunt văzuți și li se face un screening, putem optimiza drumurile lor. Telemedicina este obligatorie și trebuie făcută pas cu pas. Trebuie însă lămurit și statutul medical și legal al acestor consultații. Este o discuție tehnică și legală care trebuie diseminată rapid”, precizează Ovidiu Palea.
Radu Gănescu: Pacienții sunt prinși într-un sistem care nu se schimbă și în care telemedicina nu încape
Radu Gănescu, Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), a exprimat dorința ca ”toate inovațiile să le aducem într-un sistem decontat de stat și folosit de pacienți, mai ales că pentru noi e complicat și să facem o programare la spital. Telemedicina trebuie să fie o unealtă, o parte a medicinei pe care România trebuie să o folosească”.
Reprezentantul pacienților este convins că digitalizarea ”va da peste cap sistemul medical, pentru că acum totul e construit în jurul spitalului”.
”Când se trece spre medicina de familie, trebuie continuat pe acest drum. Trebuie schimbate circuitele de sănătate, altfel nu cred că vom avea telemedicină. La ora actuală, cum arată sistemul medical, nu cred că putem aplica pe scară largă lucrurile inovative. Pacienții sunt prinși într-un sistem care nu se schimbă, iar telemedicina nu are loc în acest sistem dacă nu îl schimbăm din temelii. Toți suntem deschiși la asta, pacienții au nevoie și doresc telemedicină, dar trebuie ca toată lumea să dorească asta, să existe un cadru legal clar. Depinde numai de noi”, a spus Radu Gănescu.
Camil Moldoveanu: Toată lumea vrea să inoveze, dar când există riscuri și cineva trebuie să își asume responsabilitatea rămân foarte puțini.
Camil Moldoveanu, CEO și fondator Reflex.Help, a prezentat propria-i tranziție de la statutul de pacient la cel de inovator în medicina de recuperare. Pe scurt, povestea:
- Am avut întotdeauna acest obicei de a analiza procesele, de a le structura. Am observat (din experiență proprie, în urma unei accidentări la genunchi, n.r.) că în clinicile de kinetoterapie nu se măsoară nimic.
- Trebuia să aleg cine are dreptate între medicii de la care primeam sfaturi diferite. Au fost costuri foarte mari. În fiecare zi pierdeam jumătate de zi pentru a merge la recuperare.
- Am început să vorbesc cu kinetoterapeuții să înțeleg de ce nu se oferă servicii mai bune. Am înțeles că nu e o problemă care se poate rezolva simplu. Fizioterapia nu s-a schimbat deloc în ultimii 50 de ani. Cabinetele arată mai bine, dar procesele sunt aceleași.
- Am început să discutăm cu asiguratori din Europa. Populația îmbătrânește foarte repede și bolile apar din ce în ce mai devreme. Pe viitor nu vor mai fi doctori care să adrese toate probleme care vor apărea. Guvernul mută focusul de la a deconta fiecare ședință de fizioterapie la a deconta serviciul.
- Noi nu știam mai nimic despre ortopedie, veneam din zona de IT. Ne-am dus către cel mai mare spital pe acest segment, din Berlin.
- Am obținut un milion de euro finanțări. Produsul nostru este un set de senzori simplu de folosit. Se pun pe genunchi. Pacientul imediat ce-i folosește își poate vedea membrul afectat în trei dimensiuni. Dacă faci exercițiul corect îți numără, dacă îl faci greșit îți spune ce greșești. Avem sute de exerciții și putem acoperi toate tipurile de recuperări.
- Ne-a fost foarte greu să convingem medicii. Acum avem mulți doctori din zona de ortopedie care colaborează cu noi.
- Pacientul primește senzorii și avem o echipă de kinetoterapeuți care îi personalizează exercițiile și îl asistă pe perioada recuperării. Avem peste 400 de pacienți recuperați complet.
- Ce facem este incredibil de dificil. Toată lumea vrea să inoveze, dar când există riscuri și cineva trebuie să își asume responsabilitatea rămân foarte puțini.
- Am fost prin majoritatea acceleratoarelor din Europa. Acum suntem într-un accelerator înființat de Comisia Europeană.
*
Prezentarea video de joi poate fi urmărită integral AICI:
https://cursdeguvernare.ro/joi-de-la-1500-video-conferinta-live-sanatatea-marsul-ei-spre-telemedicina-si-noile-tehnologii.html
În zilele următoare, cursdeguvernare.ro va publica prezentările individuale ale fiecăruie speaker, iar materialele vor fi sintetizate într-un document ce va fi trimis la Ministerul Sănătății, în acord cu demersul început la conferința precedentă privind necesitatea reformării profunde a sistemului nostru medical.
