Scriitorul britanic de origine indiană Salman Rushdie este de părere că literatura şi-a pierdut în mare parte influenţa în Occident, iar când vine vorba de lucruri importante în locul scriitorilor se fac auzite vedetele de film, relatează luni agenţia Reuters preluată de AGERPRES.
Rushdie (65 de ani), care tocmai şi-a lansat o autobiografie referitoare la anii petrecuţi în clandestinitate, după „fatwa” emisă împotriva sa pentru Versetele Satanice considerate blasfemiatoare, apreciază de asemenea că revoltele ”primăverii arabe” au eşuat, dar că totuşi există speranţe ca societăţile musulmane să devină mai libere, în viitor. Scriitorul a adoptat un ton mai dur în privinţa unor personalităţi cum sunt Rupert Murdoch, prinţul Charles sau John Le Carre, care, afirmă el, nu i-au acordat ajutor în acei ani sumbri.
”Am senzaţia că oamenii consideră că literatura este mai puţin importantă”, a declarat Rushdie în interviul acordat agenţiei vineri, la librăria Waterstones din centrul Londrei. ”Dacă ne gândim la America, de exemplu, există o generaţie mai vârstnică decât mine în rândurile căreia scriitori ca Susan Sontag, Norman Mailer sau Gore Vidal aveau un cuvânt semnificativ de spus în chestiunile la ordinea zilei. Acum practic nu mai există scriitori. În schimb avem staruri de film, aşa că dacă eşti George Clooney sau Angelina Jolie ai şi posibilitatea de a lua cuvântul în problemele publice, iar oamenii te vor asculta aşa cum îi ascultau mai demult pe Mailer şi Sontag. E o schimbare”, a punctat scriitorul.
Altfel stă situaţia în statele cu regimuri autoritare, unde literatura şi-a păstrat o parte din puteri. ”În asemenea locuri, literatura continuă să fie importantă, aşa cum puteţi vedea prin măsurile luate împotriva unor scriitori”, a remarcat Rushdie, evocând între aceste state China.
În privinţa uneia din cele mai presante probleme cu care se confruntă liderii din ziua de azi – controversa dintre libertatea de exprimare şi dorinţa de a evita ofensarea credinţelor celorlalţi -, Rushdie afirmă că va continua să ia apărarea dreptului persoanelor de a-şi exprima opiniile, fie şi în cel mai provocator mod. Autobiografia sa Joseph Anton a fost lansată chiar în timp ce un film american care îl ia în derâdere pe profetul Mahomed a generat proteste sângeroase în lumea musulmană.
”E limpede că trebuie apărate şi lucrurile cu care nu eşti de acord”, a spus el, întrebat dacă, în opinia sa, filmul ar fi trebuit cenzurat într-un fel sau altul. ‘Ce mai înseamnă libertatea de exprimare dacă este valabilă doar pentru cei cu care eşti de acord? De multe ori, într-o discuţie liberă, ajungi să iei apărarea unor lucruri care de fapt nu-ţi plac. Am văzut respectivul film şi este foarte prost. E atât de incompetent încât mă mir cum de s-a putut supăra cineva din cauza lui”, a mărturisit Rushdie, evocând o ”industrie a mâniei” care încinge deliberat spiritele credincioşilor.
Întrebat dacă se teme pentru viaţa lui, Salman Rushdie a replicat că ”lumea este un loc periculos şi niciodată nu eşti 100% în siguranţă”. ”Dar în general în ultimul deceniu a fost chiar bine”, a adăugat el.
Scriitorul şi-a exprimat speranţa că ţările musulmane şi cele nemusulmane vor ajunge la o mai bună înţelegere, dar numai pe termen lung. ”Sunt mai puţin optimist pe termen scurt, pentru că acum temperatura este foarte ridicată, dar pe termen mediu spre lung cred că va fi o schimbare. În ţările unde radicalismul islamic era cel mai puternic, şi ura faţă de el a crescut. Iranienii nu sunt îndrăgostiţi de regimul ayatollahilor, poporul afgan nu era îndrăgostit de talibani”.
Potrivit lui Rushdie, revoltele ”primăverii arabe” au eşuat, dar lupta pentru o societate liberă nu va înceta. ”Pe termen lung trebuie să credem că tinerii din lumea arabă care cer o viaţă mai bună îşi vor face cunoscută viziunea într-un fel sau altul”, a conchis scriitorul.
Urmărește-ne pe Google News
