Salarizarea în Sănătate intră în dezbatere: Cum îi va concura statul privat pe privații de la stat

Medicii care lucrează cu normă întreagă la spitalele de stat nu vor mai putea lucra și în spitalele private, potrivit unui proiect de lege privind salarizarea în sectorul sanitar, prezentat, miercuri, de Ministerul Sănătății. Măsura urmează să se aplice în primele 6 luni ale anului 2014, mai întâi în 12 spitale-pilot, pentru ca apoi să poată fi extinsă. Ministerul Sănătății susține că prin noul proiect de lege încearcă să asigure medicilor un sistem de salarizare echitabil și să-i stimuleze să rămână în România și mai ales în spitalele publice. Modelul pilot urmează să se aplice la 12 spitale publice, din 1 ianuarie 2014 până la sfârșitul lunii aprilie 2014. Inițial, MS intențina să aplice sistemul pilot începând din 1 septembrie 2013, potrivit proiectului de lege obținut de cursdeguvernare.ro. Pe scurt, cei mai câștigați par să fie tot medicii cu funcții mari, în timp ce asistenții rămân să-și împartă ce mai rămâne de la primii.

Medicii și salarizarea lor

Conform proiectului, medicii vor avea de ales între a lucra cu normă întreagă la spitalele de stat și a lucra cu normă întreagă la spitalele private.

Medicii care optează pentru normă întreagă la spitalele private vor putea să ia și ore suplimentare la spitale de stat.

Cei care, însă, optează pentru stat nu vor mai putea lucra și la spitale private, însă li se va da posibilitatea să gestioneze într-un fel de sistem de locație privată, un anumit număr de paturi din același spital public la care au normă întreagă. ”Potrivit noului proiect, medicul va fi obligat să opteze dacă lucrează cu normă întreagă, respectiv 7 ore, în spitalul public. În cazul în care a optat să lucreze în spitalul public cu normă întreagă, atunci în aceeaşi unitate sanitară va putea lucra peste programul de lucru, în sistem privat”, a explicat ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu.

”Medicul care nu vrea să lucreze în sistemul public cu normă întreagă va face publică decizia şi atunci va avea dreptul să lucreze într-un spital privat, în cel de stat rămânând doar cu normă redusă”, a mai afirmat el.

”Medicii cu loc de muncă de bază într-o unitate sanitară publică, care nu își desfășoară activitatea medicală suplimentară și în sectorul privat, pot obține venituri pentru activități suplimentare în cadrul unității sanitare în care sunt angajați, în vederea asigurării asistenței medicale ambulatorii sau spitalicești prin internare de zi sau prin internare continuă pentru pacienții proprii”, prevede proiectul de lege.

Numai că nu orice medic va avea acces la facilitatea de a lua în sistem privat paturi de spital de la stat.

Astfel, pentru această facilitate, proiectul propune următoarele condiții:

• Medicul este șeful secției, profesor sau conferenșiar în domeniul de specialitate al secției sau medic primar în cadrul secției.
• Medicul este specialist în domeniul de specialitate al secției de cel puțin 5 ani.
• Medicul care îndeplinește primele 2 condiții este angajatul unității sanitare de cel puțin 3 ani.
• Medicul asigură îngrijirea pacienților proprii după programul de lucru.
• Medicul se angajează să asigure tratamentul pacienților din sistemul public egal cu cei proprii, fără discriminare sau condiționare, sub incodența desfacerii contractului de muncă fără preaviz, prin decizia comisiei de disciplină a spitalului.

Două categorii de medici nu se vor putea folosi de sistemul public-privat: medicii de urgență și cei din specialitatea anestezie – terapie intensivă (cu excepția cazurilor de pacienți îân ambulatoriu, petru tratemntul durerii).

„Vorbim despre un proiect prin care urmărim creşterea veniturilor acestora, dar şi reducerea exodului, pornind de la principiul fundamental din sănătate, respectiv acela că singurii care aduc bani în sistem sunt doctorii”, susține ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu.

Ce-i rămâne statului din sistemul privat de stat

Proiectul lui Nicolăescu mai prevede că șefii spitalelor publice cu paturi privatizate vor anunța public condițiile de îngrijire în cazul acestora, precum și tarifele.

Din suma încasată de medic în sistemul de paturi private la stat, el păstrează 60%, 30% va reveni echipei medicale (asistente, brancardieri etc), iar 10%, spitalului.

De asemenea, paturile luate în siste, părivat de medici nu vor putea depăși 20% din totalul secției respective, iar un singur medic nu va putea lua în gestiune privată mai mult de 10% dintre paturile secției.

Patruile privatizate se vor restrânge și mai mult dacă nu mai este loc în paturile ”de stat” din spitalul public respectiv.

”Lispa locurilor pentru pacienții în regim public, în mod deosebit în cazul urgențelor, face obligatorie utilizarea locurilor libere din rezervele pentru pacienții proprii, fără perceperea de taxe, până la eliberarea unui loc de internare în regim public”, mai prevede proiectul de lege.

Plata medicilor, în funcție de performanțe, fără cheltuieli în plus

Cei mai avantajați par a fi tot medicii cu funcții mari în spitale sau grade didactice înalte, în timp ce la asistenții medicali și la brancardieri vor ajunge, în cel mai fericit caz, în plus, doar câte ceva din ce absorb doctorii cunoscuți.

Prin noua lege de salarizare în sectorul sanitar, MS urmărește să crească salariile medicilor, fără însă să depășească anvelopa salarială bugetată. Aici importantă este partiția de 30% pe care doctorii care iau paturi proprii îi dau personalului de asistență.

Banii aceștia nu-i împarte doctorul titular cui consideră el că i-a fost de mai mare ajutor în tratarea bolnavilor proprii, de la care a și luat banii. Nu. Cuantumul respctiv ”poate fi distribuit personalului dins ecție care nu are drept la pacienți proprii, precum personalului sanitar mediu și auxiliar, sub formă de prime impozitate stabilite de conducerea spitalului, la propunerea șefului de secție”.

O altă sursă de bani din care MS vrea să finanțeze majorări de venituri pentru medicii buni o reprezintă salariile medicilor cu abateri.

Astfel, spitalul îi sancționează cu diminuări salariale pe medicii neperformanți și îi premiază cu măriri de lefuri pe cei cu performanțe.

”Majorarea/diminuarea venitului personalului medical se face lunar, în funcție de îndeplinirea criteriilor, cu încadrarea în cheltuielile de personal prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli al spitalului”, se arată în proiectul de lege.

Tăierile de salarii pot ajunge la 30%, însă majoriările până la 100%. De aceea, dacă majoriările nu pot fi acoperite de bugetul spitalului, intervine bugetul de stat, conform textului.

Per total, venitul medicului care lucrează la stat se va compune din:

• Partea fixă (salariul de bază)
• Partea variabilă
• Sporurile pentru condiții de muncă
• Venituri din grăzile efectuate în afara programului și normei legale
• Venituri din taxa plătită de pacienții proprii.

Partea variabilă a venitului medicului va varia în funcție de 4 criterii:

• pregătirea profesională: variații de la 0% la +20%
• cantitatea muncii: va putea aduce modificări între -10% și +35% din salariul de bază
• calitatea muncii: va putea produce modificări între -20% și +20% din salariul de bază. Importanți vor fiindicatori precum satisfacția pacientului, rata de revinre a pacientului la același spital, complexitatea cazurilor rezolvate.
• fidelizarea muncii: medicul cu cel puțin 5 ani vechime în același spital va putea lua un spor de 20% la salariul de bază.