Cabinetul Sorin Grindeanu a luat în calcul varianta aplicării unui salariu minim diferențiat:
pentru bugetari – unul mai mare și care să evolueze conform programului de guvernare al PSD
și un salariu minim mai mic – pentru sectorul economic (firme private, de stat sau cu capital mixt), unde majorările trebuie să respecte principiile economiei de piață, adică să fie corelate cu dinamica productivității.
„Ministrul (ministrul Muncii – Lia Olguța Vasilescu, n. red.) a venit inițial cu această propunere pentru sectorul bugetar, de 1.750 de lei, începând cu 2018, și de 1.550 de lei pentru tot sectorul economic (privat sau de stat sau mixt) să fie 1.550 lei. Ceea ce este inacceptabil”, a declarat pentru cursdeguvernare.ro Bogdan Hossu (foto), președintele Confederației cartel Alfa.
Declarativ, cel puțin, au renunțat la propunere, mai spune liderul sindical.
Un salariu minim de 1.750 de lei începând cu anul viitor ar însemna accelerarea, pentru sectorul bugetar, a graficului din programul de guevrnare al PSD. Guvernarea a început de altfel cu o supralicitare în domeniu a promisiunilor de campanie, fiindcă minimul garantat pe economie anul acesta era inițial de 1.400 de lei, nu de 1.450, cât s-a aplicat:
Dacă s-ar opta totuși pentru 1.750 de lei de la 1 ianuarie 2018, ar însemna o devansare cu doi ani a programului de guvernare. Doar în cazul bugetarilor.
(Citiți și: ”Lumea mirifică a salariilor și pensiilor din următorii 4 ani: ”we have a problem!”)
Această decuplare a celor două sectoare nu ar fi o premieră, întrucât s-a mai practicat și în timpul crizei, când privatul a rămas la un salariu minim de 600 de lei (în 2009), pe când cel al bugetarilor a crescut la 705 lei.
Corelarea cu productivitatea
Cristian Pârvan (foto), preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM), nu este foarte uimit de această posibilitate, dar spune că există deja, de vreo doi ani, o presiune pe mediul privat: „Diferența de tarif mediu orar (mediu – n. red) dintre sistemul bugetar și cel privat era acum încă de acum doi ani: de 18 lei la stat și de 12 lei în privat”.
Dacă ritmul de majorare a salariului minim va fi același și conform celor vechiculate, „va fi aruncată în toată grila de salarizare”, spune Cristian Pârvan. „Celui care are azi 1.750 de lei nu o să-i convină că vine din urmă cel care avea doar 1.250 de lei, iar el nu primește nimic, deși există o diferență de calificare”, explică liderul PIAROM.
În opinia sa, o accelerare de salarii în cazul unei industrii intens manufacturiere, adică una care folosește forță de muncă redus calificată, va crea în mod evident probleme.
„Am rămas cu o structură economică low tech și atunci posibilitățile sunt mici” – unii producători vor supraviețui, alții vor nu, iar producătorii străini ar putea alege relocarea, după atingerea unui punct critic, mai spune Cristian Pârvan.
Pentru că, în privat, corelarea cu productivitatea trebuie să existe.
De exemplu, explică Pârvan, la Dacia, angajații cer acum, la negocierile cu administrația, o creștere cu 450 lei de lei a salariilor, față de 130 cât a oferit conducerea. România le-a dat însă 18 milioane de euro pentru automatizare, și productivitatea va crește, dar vor fi dați afară oameni. „De vreo câțiva ani, cei de la Renault spun: Da, vreți salarii mai mari? O să dăm salarii mai mari, dar cu oameni mai puțini”, a mai spus liderul PIAROM.
În opinia liderul de sindicat Bogdan Hossu, nu ar trebui să se discute despre această corelare între retribuții și productivitate înainte ca salariul minim garantat în plată nu ajunge la nivelul coșului minim de consum.
Ce spunea în 2016 reprezentantul rezident al FMI – salarii minime în funcție de regiune
Creșterea salariului minim în România a fost mai rapidă decât cea a productivității, spunea anul trecut Alejandro Hajdenberg, reprezentantul rezident al Fondului Monetar Internațional pentru România și Bulgaria. El atrăgea atenția că asta ar putea afecta competitivitatea companiilor și descuraja investițiile.
„Creșterea salariului minim are ca efect scăderea competitivității externe, descurajarea investițiilor străine, iar ecartul dintre cei care câștigă salariul minim și ceilalți salariați se îngustează, fapt care poate descuraja angajații să facă eforturi progresiv, dacă apreciază că munca lor nu merită făcută, din cauza diferenței mici de salarii.
Practic, nu câștigi mai mult dacă studiezi mai mult sau investești mai mult, lucru ce descurajează efortul de a excela”, explica Alejandro Hajdenberg, la o dezbatere organizată de Ministerul Finanțelor Publice.
El recomanda depolitizarea politicilor privind salariul minim și era de părere că ar fi potrivit un salariu minim diferențiat la nivel regional, în funcție de dezvoltarea regiunilor: „Același salariu minim nu este potrivit pentru toate regiunile, întrucât diferite părți ale țării se află la niveluri diferite de dezvoltare, astfel că salariul minim ar trebui să fie diferit”, spunea Hajdenberg.
2 răspunsuri
„Decuplarea” (nu debransarea – fiindca salarile nu sint conectari electrice) salariilor bugetarilor de cele din privat, ar crea doua Romanii diferite, una a BIROCRATIEI de stat, profitoare de pe urma atributiei principale, angrenarea in alegeri (ca fief politic), pe cind privatul trebuie sa produca pentru stat si bugetari pe bani mai putini!Nimic nu este comparabil, in a opune social doua segmente ale populatiei, lucru pe care nici macar COMUNISTII n-au avut curajul PROSTIEI, sa-l faca!In loc sa mearga inainte, pe drumul societatii moderne, actuatul PSD parca vrea sa intoarca lucrurile la anii 50, sau cel putin sa iasa din normalul „societatii economice moderne”, in care echilibrul dintre munca la stat si privat, trebuie sa existe, cel putin in perioada de „tranzitie la dezvoltare economica”.
La ce poti sa te astepti de la fita asta? La prostii, doar la asta o poate duce capacitatea intelectului.