fbpx Modifica setari cookieuri

Interviu

Interviu James Kirchick: ”Ne îndreptăm spre o Americă de tip Weimar”

(Textul de mai jos reprezintă fragmente din interviul apărut în CRONICILE Curs de Guvernare  – publicație exclusiv print, cu un conținut diferit de cel al cursdeguvernare.ro –… Mai mult

21.09.2020

Chestiunea

Motorul industriei prelucrătoare pierde 25% din putere: 600 de companii din industria de componente auto încasează cu 4,75 mld. euro mai puțin decât în 2019

Cifra de afaceri totală a sectorului industrial de componente auto din România s-ar putea reduce cu 25% pe întreg anul 2020, față de 2019, ca… Mai mult

20.09.2020

La obiect

România – în topul european al reducerii exporturilor și într-o poziție slabă în regiune

Datele publicate de Eurostat plasează România imediat după podium între cele mai afectate state UE de pandemie în ceea ce privește exporturile realizate pe primele… Mai mult

17.09.2020

La obiect

Alarmă în Indexul BM: Copiii români nu vor atinge decât 58% din potențialul lor de productivitate

În medie, un copil născut acum în România va atinge doar jumătate din potențialul unui adult cu stare de sănătate bună și complet educat, atrage… Mai mult

17.09.2020

Salariul minim – varianta etatistă : ministrul Olguța Vasilescu vrea debranșarea bugetarilor de salariații din privat. Ce spun sindicatele, ce spun patronatele

de Mariana Bechir 22.2.2017

Cabinetul Sorin Grindeanu a luat în calcul varianta aplicării unui salariu minim diferențiat:

pentru bugetari – unul mai mare și care să evolueze conform programului de guvernare al PSD

și un salariu minim mai mic – pentru sectorul economic (firme private, de stat sau cu capital mixt), unde majorările trebuie să respecte principiile economiei de piață, adică să fie corelate cu dinamica productivității.

“Ministrul (ministrul Muncii – Lia Olguța Vasilescu, n. red.) a venit inițial cu această propunere pentru sectorul bugetar, de 1.750 de lei, începând cu 2018, și de 1.550 de lei pentru tot sectorul economic (privat sau de stat sau mixt) să fie 1.550 lei. Ceea ce este inacceptabil”, a declarat pentru cursdeguvernare.ro Bogdan Hossu (foto), președintele Confederației cartel Alfa.

Declarativ, cel puțin, au renunțat la propunere, mai spune liderul sindical.

Un salariu minim de 1.750 de lei începând cu anul viitor ar însemna accelerarea, pentru sectorul bugetar, a graficului din programul de guevrnare al PSD. Guvernarea a început de altfel cu o supralicitare în domeniu a promisiunilor de campanie, fiindcă minimul garantat pe economie anul acesta era inițial de 1.400 de lei, nu de 1.450, cât s-a aplicat:

Dacă s-ar opta totuși pentru 1.750 de lei de la 1 ianuarie 2018, ar însemna o devansare cu doi ani a programului de guvernare. Doar în cazul bugetarilor.

(Citiți și: ”Lumea mirifică a salariilor și pensiilor din următorii 4 ani: ”we have a problem!”)

Această decuplare a celor două sectoare nu ar fi o premieră, întrucât s-a mai practicat și în timpul crizei, când privatul a rămas la un salariu minim de 600 de lei (în 2009), pe când cel al bugetarilor a crescut la 705 lei.

Corelarea cu productivitatea

Cristian Pârvan (foto), preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM), nu este foarte uimit de această posibilitate, dar spune că există deja, de vreo doi ani, o presiune pe mediul privat: “Diferența de tarif mediu orar (mediu – n. red) dintre sistemul bugetar și cel privat era acum încă de acum doi ani: de 18 lei la stat și de 12 lei în privat”.

Dacă ritmul de majorare a salariului minim va fi același și conform celor vechiculate, “va fi aruncată în toată grila de salarizare”, spune Cristian Pârvan. “Celui care are azi 1.750 de lei nu o să-i convină că vine din urmă cel care avea doar 1.250 de lei, iar el nu primește nimic, deși există o diferență de calificare”, explică liderul PIAROM.

În opinia sa, o accelerare de salarii în cazul unei industrii intens manufacturiere, adică una care folosește forță de muncă redus calificată, va crea în mod evident probleme.

“Am rămas cu o structură economică low tech și atunci posibilitățile sunt mici” – unii producători vor supraviețui, alții vor nu, iar producătorii străini ar putea alege relocarea, după atingerea unui punct critic, mai spune Cristian Pârvan.

Pentru că, în privat, corelarea cu productivitatea trebuie să existe.

De exemplu, explică Pârvan, la Dacia, angajații cer acum, la negocierile cu administrația, o creștere cu 450 lei de lei a salariilor, față de 130 cât a oferit conducerea. România le-a dat însă 18 milioane de euro pentru automatizare, și productivitatea va crește, dar vor fi dați afară oameni. “De vreo câțiva ani, cei de la Renault spun: Da, vreți salarii mai mari? O să dăm salarii mai mari, dar cu oameni mai puțini”, a mai spus liderul PIAROM.

În opinia liderul de sindicat Bogdan Hossu, nu ar trebui să se discute despre această corelare între retribuții și productivitate înainte ca salariul minim garantat în plată nu ajunge la nivelul coșului minim de consum.

Ce spunea în 2016 reprezentantul rezident al FMI – salarii minime în funcție de regiune

Creșterea salariului minim în România a fost mai rapidă decât cea a productivității, spunea anul trecut Alejandro Hajdenberg, reprezentantul rezident al Fondului Monetar Internațional pentru România și Bulgaria. El atrăgea atenția că asta ar putea afecta competitivitatea companiilor și descuraja investițiile.

“Creșterea salariului minim are ca efect scăderea competitivității externe, descurajarea investițiilor străine, iar ecartul dintre cei care câștigă salariul minim și ceilalți salariați se îngustează, fapt care poate descuraja angajații să facă eforturi progresiv, dacă apreciază că munca lor nu merită făcută, din cauza diferenței mici de salarii.

Practic, nu câștigi mai mult dacă studiezi mai mult sau investești mai mult, lucru ce descurajează efortul de a excela”, explica Alejandro Hajdenberg, la o dezbatere organizată de Ministerul Finanțelor Publice.

El recomanda depolitizarea politicilor privind salariul minim și era de părere că ar fi potrivit un salariu minim diferențiat la nivel regional, în funcție de dezvoltarea regiunilor: “Același salariu minim nu este potrivit pentru toate regiunile, întrucât diferite părți ale țării se află la niveluri diferite de dezvoltare, astfel că salariul minim ar trebui să fie diferit”, spunea Hajdenberg.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.2.2017

2 comentarii

  1. CALIMAN EUGEN analist dezvoltare economica
    22.2.2017, 7:39 pm

    “Decuplarea” (nu debransarea – fiindca salarile nu sint conectari electrice) salariilor bugetarilor de cele din privat, ar crea doua Romanii diferite, una a BIROCRATIEI de stat, profitoare de pe urma atributiei principale, angrenarea in alegeri (ca fief politic), pe cind privatul trebuie sa produca pentru stat si bugetari pe bani mai putini!Nimic nu este comparabil, in a opune social doua segmente ale populatiei, lucru pe care nici macar COMUNISTII n-au avut curajul PROSTIEI, sa-l faca!In loc sa mearga inainte, pe drumul societatii moderne, actuatul PSD parca vrea sa intoarca lucrurile la anii 50, sau cel putin sa iasa din normalul “societatii economice moderne”, in care echilibrul dintre munca la stat si privat, trebuie sa existe, cel putin in perioada de “tranzitie la dezvoltare economica”.

  2. Pribeagul
    23.2.2017, 3:36 pm

    La ce poti sa te astepti de la fita asta? La prostii, doar la asta o poate duce capacitatea intelectului.

Lăsați un comentariu


Stiri

Germania elimină Huawei de la dezvoltarea rețelei 5G

Razvan Diaconu

Germania urmează să adopte o poziție mai dură împotriva gigantului chinez Huawei, blocându-i practic accesul la dezvoltarea rețelei naționale 5G. Euractiv citează un material publicat… Mai mult

Europa

BCE ar putea urma exemplul Fed în ceea ce privește țintirea inflației

Vladimir Ionescu

Preşedintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde (foto), a anunţat că va fi analizată o strategie care să permită temporar creşterea inflaţiei peste ţinta actuală, transmite… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: Implementarea facturii electronice ar putea aduce 20 de miliarde de lei în plus la buget

Vladimir Ionescu

Implementarea facturii electronice ar putea duce venituri de 20 de milioane de lei la bugetul statului, a declarat miercuri Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, precizând că… Mai mult

Europa

Peste jumătate din gospodăriile suedeze sunt formate dintr-o singură persoană – o explicație pentru controlul pandemiei în această țară

Iulian Soare

Focarele din gospodării sunt un vector important de transmitere în comunitate a noului coronavirus, conform unei cercetări realizate de Universitatea din Florida. Ceea ce înseamnă… Mai mult

Stiri

S&P Global Ratings: Deficitul bugetar al României va fi de 10% în următorii 3 ani din cauza majorării pensiilor cu 40%

Adrian N Ionescu

S&P Global Ratings se așteaptă ca deficitul bugetar al României să depășească 10% din PIB în 2021 și să se mențină în apropierea acestui nivel… Mai mult

Stiri

Evoluție surprinzătoare: numărul de radieri a scăzut cu 60% în 2020. Cristian Pîrvan: Firmele mici s-au repliat în criză, ajutate și de facilitățile statului

Raluca Florescu

Numărul firmelor radiate la nivel naţional a scăzut cu 59,03% în primele opt luni din 2020 comparativ cu perioada similară a anului trecut, până  la… Mai mult

Stiri

Sechestru ridicat parțial în dosarul în care ANAF vrea să recupereze 103 mil. lei de la 13 firme înființate de Sebastian Ghiță

Vladimir Ionescu

Tribunalul București a decis miercuri ridicarea sechestrului sau reducerea valorilor acestuia în cazul unor firme fondate de fostul deputat PSD Sebastian Ghiță, fugit în Serbia… Mai mult