Guvernul modifică schema salariului minim diferențiat, astfel încât numărul beneficiarilor se reduce drastic față de formula prezentată inițial.
Prima variantă, adoptată în noiembrie prin OUG, ar fi fost de nesuportat pentru majoritatea angajatorilor, deoarece ar fi însemnat creșterea cu 450 de lei lunar a veniturilor plătite majorității angajaților cu contract pe salariu minim – condiția de vechime era îndeplinită de 1,5 milioane de persoane.
(Citiți și: Salariul minim diferențiat, introdus prin OUG. Cuantumul va fi stabilit ulterior, prin HG)
Calculele care au determinat Executivul să se răzgândească
Noul proiect este radical modificat, astfel încât triază puternic beneficiarii:
- a fost eliminat salariul minim de 2.350 de lei pentru cei cu vechime de peste 15 ani
- au fost puse condiții ce diminuează și numărul salariaților cu studii superioare care vor avea 2.350 de lei
Dacă ar fi rămas în vigoare prima variantă, ar fi avut salariu minim brut de 2.350 de lei aproape 1,5 milioane de persoane, dintre cei 2,40 milioane angajați cu salariul minim brut garantat pe economie.
În momentul de față, există 1.379.785 contracte de muncă plătite cu până la salariul minim pe economie (precizează MMJS), dintre care:
- 785.185 de angajați au peste 15 ani vechime
- circa 350.000 au studii superioare (estimat)
Între plafonul de 1.900 de lei (salariul minim brut actual) și cel de 2.080 lei, există încă 1.029.785 persoane, dintre care aproximativ 350.000 sunt angajați cu studii superioare și cu vechime de peste 15 ani.
Asta înseamnă că la plafomul de 2.080 de lei vor ajunge 2.409.570 de angajați, dintre care 1.485.185 se încadrau pentru salariul diferențiat de 2.350 de lei.
Marea parte a lor lucrează în mediul privat, astfel încât acolo s-ar fi plasat cea mai mare povară a acestei politici. Ministerul Muncii nu spune însă câți sunt din privat și câți din sistemul de stat.
Majorări în lanț
Majorările salariale din economia reală nu s-ar fi putut însă opri aici, întrucât ar fi fost necesare creșteri în lanț pentru a nu pierde angajații, în condițiile deficitului de personal grav de pe piața muncii.
Ar fi fost greu de păstrat, de exemplu, un salariat calificat și cu vechime de 10 ani care acum are contract pentru un brut de 2.300 de lei, după ce o persoană necalificată, dar cu vechime de 15 ani, ar fi câștigat cu 50 de lei mai mult decât el. Pentru a se păstra diferența de salarizare anterioară introducerii acestei reglementări (400 de lei), angajatorul ar fi fost obligat să-i urce salariul de încadrare până la 2.700 de lei.
Studii superioare și cel puțin un an vechime în domeniul studiilor
Condiția pentru ca un salariat cu studii superioare să beneficieze de salariul minim maxim (2.350 de lei), era ca el să fie încadrat pe o funcție pentru care este prevăzut nivelul studiilor superioare.
Pentru a-i tria însă și pe aceștia, s-a mai introdus o condiție: vechime de cel puțin un an în domeniul studiilor
salariu minim diferențiat în funcție de studii a existat, dar niciodată nu a fost impusă a doua condiție din proiectul de OUG actual. Condiție ce va complica și birocratic lucrurile și rămâne ca guvernanții să explice cum se dovedește acel an în domeniul studiilor, dacă un salariat trebuie să aducă vreo adeverință în acest sens etc.
Petre Dandea (foto), vicepreședinte cartel Alfa, a explicat pentru cursdeguvernare.ro că măsura cu vechimea ar fi generat o serie de discriminări.
În opinia sa, salariul diferențiat poate opera foarte bine pe stilul vechi, cel parcticat foarte mult timp: „Ar fi trebuit să ia grila pe care o aveam noi în contractul unic la nivel național. Aceasta spunea clar: la salariul minim de 10 lei avem salariul minim de 12 lei pentru muncitorul calificat și de 20 de lei pentru cei cu studii superioare.
Nu s-ar mai fi întâmplat nici ceea ce vedem azi – angajatori care plătesc muncitorul calificat cu salariul minim pe economie, ceea ce este complet imoral. Salariul minim pe economie este pentru femeia de serviciu, nu pentru oțelar, de exemplu. Avem oțelar cu salariu de 2.300 de lei.”
Urmărește-ne pe Google News
