Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna noiembrie 2020 a fost de 5.565 lei, cu 113 lei sau 2,1% mai mult decât în luna precedentă. Câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 2%, până la 3.411 lei. Sumă echivalentă cu 700 euro la cursul din luna noiembrie, în care s-au încasat banii.
După ajustarea cu nivelul preţurilor (54,9% din nivelul mediu european) puterea de cumpărare în euro a salariului mediu a urcat la 1.276 de euro (sumă echivalentă pentru achiziția de mărfuri și servicii la preţurile medii din UE). Este cea mai mare valoare atinsă vreodată, după ce a devansat recordul atins în luna decembrie 2019 (1.273 euro la paritatea puterilor de cumpărare).
Salariul real de referinţă (puterea de cumpărare raportată la cea din octombrie 1990, ultima înaintea liberalizării preţurilor) a urcat cu 4,3 puncte procentuale comparativ cu luna anterioară, până la 229,1%. De reținut, potrivit metodologiei INS, sumele luate în calcul au inclus șomajul tehnic, achitat conform prevederilor legale pentru perioada de criză.
(Citiți și: ”Venitul mediu lunar al unui român a crescut în T3 cu 10% față de T3 din 2019. Modificările aduse de pandemie în alocarea cheltuielilor”)
Pe fondul unei inflații anuale reduse semnificativ sub centrul intervalului țintit de BNR (2,14% în noiembrie 2020), puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior s-a stabilizat în apropierea cotei de +5%, exact pe dos față de evoluția rezultatului economic măsurat oficial și tot în termeni reali, pe primele trei trimestre ale anului.
De reținut, majorarea câștigurilor salariale rămâne în contrast cu scăderea productivității muncii în industrie. Aceasta scădere s-a manifestat deja ÎNAINTE de pandemie (-1,3% pe întreg anul 2019) iar impactul Covid a dus acest indicator la -33,6% în aprilie și -26,1% în mai. Deși a revenit pe plus în august (+2,5%), septembrie (+6%) și octombrie (+4,6%), media pe primele zece luni din 2020 a fost de -6%.
Discrepanța dintre avansul veniturilor salariale (la care s-a adăugat majorarea cu 14% în termeni nominali a pensiilor, adică +11,6% în aceiași termeni reali) și revenirea producției de mărfuri mai lentă decât se anticipa s-a tradus în majorarea deficitului comercial, care a urcat deja la circa 16,4 miliarde euro sau 7,5% din PIB estimat pentru 2020.
Sănătatea – pe podium, între energia electrică și salubritate
Pe domenii de activitate, cea mai mare creştere de salarii faţă de aceeaşi lună a anului precedent s-a consemnat (destul de bizar) în sectorul de energie electrică şi termică, gaze, apă (+10,1% nominal și +7,8% în termeni reali). Sănătatea a fost pe podium, cu 7% în termeni reali, alături de o altă activitate care nu prea justifică majorările, respectiv „distribuţia apei, salubritate, deşeuri”.
Au urmat în topul majorărilor pe luna noiembrie tranzacțiile imobiliare (+8,9% nominal și +6,6% în termeni reali, ajustat cu creșterea prețurilor) și, în ciuda contraperformanței economice majore din 2020, agricultura (+9,2% nominal și +6,8% în termeni reali), situate peste tehnologia informației (+8,7% nominal și +6,4% în termeni reali).
Celelalte sectoare bugetare s-au poziționat sub media pe economie, cu învățământul mai aproape de aceasta ( +4,4% ca putere de cumpărare) și, fapt notabil, cu un semnal important venit din partea administrației publice, care a trecut destul de abrupt pe penultimul loc (doar +1,3% în termeni reali, după ce media de salarizare a scăzut cu un procent față de luna precedentă).
De semnalat pe partea pozitivă, păstrarea segmentului critic al industriei prelucrătoare ușor peste media pe economie ca ritm de creștere (+7,8% nominal și +5,5% în termeni reali). Una peste alta, salariile reale din toate sectoarele de activitate au crescut, cu excepția HoReCa, aflată în declin semnificativ (peste -13% scădere a puterii de cumpărare). Ceea ce este greu de crezut că se va putea perpetua în 2021.
