miercuri

29 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

30 mai, 2022

Câştigul salarial real mediu din luna martie, cel ajustat cu inflaţia, a înregistrat un avans de doar 0,8% faţă de anul anterior, creşterea preţurilor înghiţind aproape integral câştigurile pentru majoritatea angajaţilor din România, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

În cazul angajaţilor din patru sectoare, majoritatea din sfera publică, veniturile din martie au fost mai mici decât cele din 2021 dacă luăm în considerare şi evoluţia preţurilor. Este vorba despre transport şi depozitare (afectat probabil de restricţiile şi blocajele de pe lanţurile de aprovizionare), învăţământ, administraţie publică şi apărare şi sănătate şi asistenţă socială.

De cele mai semnificative creşteri de salarii s-au bucurat angajaţii din industria ospitalităţii, de 18,7% nominal, respectiv 8,5% real, după ce veniturile anjaţilor din HoReCa reuşiseră să revină în martie anul trecut la pragul de dinainte de pandemie.
Nivelul acestora continuă, însă, să fie la jumătatea mediei naţionale, respectiv 52,8%, în creştere cu 3,4 puncte procentuale faţă de raportul din martie 2021.


Caracterul atipic al distribuției salariilor românești

Analiza „la firul ierbii” a evoluţiei salariilor arată că în cadrul marilor ramuri economice există disparităţi semnificative.

Primul lucru care sare în ochi, deși nu ar trebui să ne surprindă pentru că e o problemă mai veche, sunt salariile din industria prelucrătoare, care sunt la doar 88% din media națională; or, în economiile puternice, acestea sunt peste media salariilor naționale.

Deşi la nivelul întregii ramuri, salariile din industrie au „bătut” inflaţia, afirmaţia nu se verifică la nivelul multor sectoare. Spre exemplu, puterea de cumpărare a salariilor din industria farma a scăzut cu 6,3% în ultimul an. Chiar şi angajaţii din industria producţiei de maşini se confruntă cu o creştere reală negativă a salariilor, de -1,7%.


Un alt exemplu – salariile reale ale specialiştii din sectorul IT&C a înregistrat un avans de 5,4%, însă evoluţia s-a datorat în principal evoluţiei salariilor programatorilor. Salariile din telecomunicaţii nu au ţinut pasul cu inflaţia, acestea înregistrând un avans de doar 6,2% în utlimul an, cu 4 puncte procentuale sub inflaţie

Cel mai bine au ţinut pasul salariile din industria tutunului, chimică şi a băuturilor, reiese din datele INS.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat cu ocazia prezentării celui mai recent raport asupra inflaţiei că economia locală nu îşi permite să majoreze salariile, iar orice încercare artficială de a le majora riscă să declanşeze o spirală preţuri-inflaţie.

”Problema este că în momentul în care ai creștere economică scăzută, ai avut și o recesiune în pandemie, nu mai ai substanța economică din care să crești veniturile și nivelul de trai. Economia se ajustează și dacă se exagerează în ceea ce privește venituri, ea – economia, nu cineva din exterior, le erodează prin inflație și acest lucru nu este ușor de explicat”, a explicat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a precizat că evoluția costurilor unitare cu forța de muncă a fot ”rezonabilă” până la momentul realizării raportului din mai. Acesta menţionează totuşi presiunile ce vor continua să apese asupra veniturilor.

„Creșterile generalizate de prețuri (…) vor continua să erodeze puterea de cumpărare a populației și ar putea ocaziona, în perioada următoare, o serie de presiuni ascendente asupra salariilor, deși diferențiate, atât ca magnitudine, cât și ca potențial de acomodare, în raport cu sectorul de activitate vizat”, se arată în Raportul asupra inflaţiei.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

***

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: