Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna august 2020 a fost de 5.337 lei, cu 131 de lei sau 2,4% mai puțin decât în luna precedentă. Câştigul salarial mediu nominal net s-a diminuat cu 2,9%, până la 3.275 lei. Sumă echivalentă cu 674 euro la cursul din luna septembrie, în care s-au încasat banii.
După ajustarea cu nivelul preţurilor (circa 55% din nivelul mediu european) puterea de cumpărare în euro a salariului mediu s-a situat la 1.227 de euro (sumă echivalentă ca putere de cumpărare la preţurile medii din UE). Este o valoare sub cea din luna martie, la începutul pandemiei și o inversare de tendință notabilă, după creșterile succesive din cele trei luni anterioare.
Salariul real de referinţă (puterea de cumpărare raportată la cea din octombrie 1990, ultima înaintea liberalizării preţurilor) a scăzut cu 6,4 procentuale comparativ cu luna anterioară, până la 220,4%. De reținut, potrivit metodologiei INS, sumele luate în calcul au inclus șomajul tehnic achitat conform prevederilor legale pentru perioada de criză.
Pe fondul unei inflații anuale aflate în curs de stabilizare spre centrul intervalului țintit de BNR (2,68% în august 2020), puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior a scăzut marginal la +4,8%, adică exact nivelul din prima lună a anului curent, în care nu se manifestaseră efectele crizei (de reținut, în aprilie s-a consemnat singura valoare negativă).
De reținut, însă, evoluția câștigurilor salariale rămâne în contrast cu scăderea productivității muncii în industrie. După ce a devenit negativă încă din a doua parte a lui 2019 și a încheiat anul trecut cu -1,3%, impactul inițial al pandemiei a dus acest indicator-cheie la -33,6% în aprilie și -26,1% în mai. Deși a urcat înapoi la -0,4% în august, media pe primele șapte luni din 2020 a fost de -10,6%.
Totuși, evoluția puterii de cumpărare a salariilor pe contrasens și aproape perfect simetric cu cea a rezultatului economic (-4,6% pe prima jumătate din 2020, potrivit celor mai recente date) ar trebui să dea de gândit. Mai ales dacă ne uităm la deficitul comercial în creștere și la cursul de schimb ce a continuat să urce ( +1,7% față de începutul anului).
Domeniul energetic pe prima poziție, sectoarele bugetare peste media națională
Pe domenii de activitate, cea mai mare creştere de salarii faţă de aceeaşi lună a anului precedent s-a consemnat, destul de bizar atât pentru sezon cât și pentru prestația generală, în sectorul Energie electrică şi termică, gaze, apă (+10,3% nominal și +7,5% în termeni reali, ajustat cu creșterea prețurilor). Acesta a devansat, în plină pandemie, sănătatea și asistența socială ( +10%, respectiv +7,1%).
Tehnologia informației (+9,9% nominal și +7% ca putere de cumpărare) este singura activitate care s-a strecurat între domeniile bugetare, unde învățământul (+8,9% și +6,1%) a devansat marginal administrația publică (+8,4%, respectiv +5,6%) ca ritm de creștere salarială. Toate sectoarele bugetare s-au poziționat peste media națională (+7,6% și +4,8%).
După ce reușise în luna februarie, înainte de pandemie, să se apropie de media pe economie, zona critică a industriei prelucrătoare a rămas la doar 85% față de salariul mediu (după un avans de 6,2% nominal și +3,5% în termeni reali). Ne poziționăm, astfel, la o diferență pronunțată față de obișnuința în materie (în jur de 100%) consemnată în țările dezvoltate.
Două sectoare de activitate au fost salarizate sub nivelul din aceeași lună a anului trecut în termeni reali. Cercetarea a consemnat un avans minimal (+1,4%, soldat cu -1,3% în termeni reali) iar cel de hoteluri și restaurante (-7,5% în sumă absolută, respectiv -10% ca putere de cumpărare) a fost singurul care a consemnat o scădere nominală.
