vineri

21 ianuarie, 2022

Salariile din România pe domenii de activitate, relativ la practica UE. Plus o întrebare care rezumă situația

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

26 ianuarie, 2017

Doar în trei sectoare de activitate salariile din România s-au ridicat la nivelul permis de PIB-ul exprimat în euro la prețurile de piață, potrivit unei cercetări întreprinse de Eurostat pentru toate statele membre în baza datelor rămase definitive pentru 2014 și publicată în această săptămână. Cele trei domenii erau industria minieră, sectorul financiar-bancar și cel de informații și comunicații.

La momentul colectării datelor statistice, PIB-ul României era de 7.600 de euro pe locuitor față de o medie de 27.600 euro pe locuitor la nivelul UE, ceea ce reprezenta un raport de 27,5% care se putea regăsi și la nivelul salariilor plătite. Dincolo de decalajele salariale față de țările mai dezvoltate din Occident sau din fostul bloc socialist, se poate remarca la noi o diferențiere destul de evidentă a acestor declaje pe domenii de activitate.

Destul de incorect în raport cu aportul la valoarea adăugată brută și la rezultatul economic de ansamblu, salariile din industria manufacturieră, cea care dă tonul în economie și poate să urmărească cel mai bine corelația cu productivitatea muncii se ridică la ceva mai puțin de două treimi din cât ar trebui să fie, situația arătând un potențial de creștere de circa 50% al acestor salarii, fără a ieși din media UE.


În sectorul bugetar (administrație publică, sănătate și învățământ), situația seprezenta ceva mai bine dar nivelul de circa trei sferturi din potențial ar fi dat dreptul la majorări de circa o treime față de nivelul înregistrat pe parcursul anului 2014, pentru a ajunge la media europeană. Ceea ce justifică până la un anumit punct majorările deja stabilite de atunci dar impune și o reținere pentru perioada următoare.

Conform datelor Eurostat, situația se prezintă după cum urmează :

Câteva observații

În industria minieră, salariile din România sunt mai mici decât jumătate din media celor europene dar se situează peste cele din Slovacia, Ungaria, Letonia, Lituania și Bulgaria. Ca o curiozitate, dacă la nivelul UE bărbații câștigă mai mult decât femeile în acest sector de activitate ( 2.493 euro față de 2.320 euro), la noi femeile câștigă mai mult decât bărbații (1.051 euro față de 1.142 euro).


În industria manufacturieră, plata la noi este cu mult mai redusă față de media europeană, nivelul de 18% fiind cel mai mic din UE cu excepția Bulgariei (14,5%). Pentru referință, precizăm valorile imediat superioare din câteva foste state socialiste: Lituania (715 euro, 28%), Letonia (761 euro, 30%), Ungaria (803 euro, 31,5%), Cehia (906 euro, 35,5%), Polonia (914 euro, 36%, adică dublu față de România).

La electricitate, gaze, abur, suntem tot pe penultimul loc, cu ceva mai de zece procente peste Bulgaria (757 euro) dar nu cu mult sub Lituania (887 euro) sau Letonia (938 euro). Situația este similară la apă și salubritate, cu deosebirea că Ungaria se strecoară în statistica europeană între cele două state baltice menționate mai sus.

Sectorul construcțiilor figurează cu unele dintre cele mai mici salarii relative (doar 17% din media UE) dar aici statistica oficială este, foarte probabil, puternic viciată de plățile informale. Doar zona de arte, divertisment, recreere (16,0%) și cea de alte servicii (15,1%) se plasează sub acest nivel prin raportare la situația din UE.

Ordinea firească

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Una peste alta, ponderea redusă în termeni relativi la practica europeană care revine muncii în rezultatul economic apare ca evidentă în aceste statistici. Dar, tocmai de aceea, îmbunătățirea situației ar fi fost mai logică în ordinea firească, pornind de la sursele legate de activitățile direct și cuantificabil imediat productive, nu de la necesitățile (altminteri, firești) ale unor prestații sociale cu bătaie mai lungă.

Cheia acestei probleme se găsește într-o întrebare simplu de formulat și dificilă ca răspuns. Cum a fost posibil ca, pe o structură economică similară și la un PIB pe locuitor cu circa 40% mai mare exprimat în euro (10.700 euro față de 7.600 de euro, tot date oficiale Eurostat), Polonia să aibă salarii cu 100% mai mari decât noi în industria prelucrătoare ?

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

3 răspunsuri

  1. Ultima întrebare trebuie adresată Partidului Unic care a avut influența decisivă în România, chiar și atunci când a fost în opoziție – membrii și adepții lui cuprind peste 75% din bugetari, din aparatul administrativ public, național și local. Acest Partid este PCR>FSN>PDSR>PSD(+USL+U$D+ALDE minus UNPR). Acest partid a creat un simulacru de economie de piață, în care statul parazitează economic prin taxe și impozite economia de piață, pentru a susține o pseudoeconomie de stat, cu întreprinderi necompetitive, monopoliste și o administrație de stat neeficientă, prost plătită și, vorba cronicarului, degrabă primitoare de șpagă, pentru a fi șantajabilă la nivele mici (la nivele mari șpaga devine legală, transformată în comision primit de firme fantomă, cine știe Bechtel/Năstase și dispariția contractului original, cunoaște!)

  2. Ar fi interesant de comparat cu media europeana si salariile presedintelui, parlamentarilor, ministrilor, judecatorilor si procurorilor.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

3 răspunsuri

  1. Ultima întrebare trebuie adresată Partidului Unic care a avut influența decisivă în România, chiar și atunci când a fost în opoziție – membrii și adepții lui cuprind peste 75% din bugetari, din aparatul administrativ public, național și local. Acest Partid este PCR>FSN>PDSR>PSD(+USL+U$D+ALDE minus UNPR). Acest partid a creat un simulacru de economie de piață, în care statul parazitează economic prin taxe și impozite economia de piață, pentru a susține o pseudoeconomie de stat, cu întreprinderi necompetitive, monopoliste și o administrație de stat neeficientă, prost plătită și, vorba cronicarului, degrabă primitoare de șpagă, pentru a fi șantajabilă la nivele mici (la nivele mari șpaga devine legală, transformată în comision primit de firme fantomă, cine știe Bechtel/Năstase și dispariția contractului original, cunoaște!)

  2. Ar fi interesant de comparat cu media europeana si salariile presedintelui, parlamentarilor, ministrilor, judecatorilor si procurorilor.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar:

rrr