Polonia a strâns peste 1.200 de propuneri de proiecte de investiții care ar putea face parte din planul său de relansare și reziliență. Acestea sunt în prezent evaluate de opt echipe de specialiști din diferite domenii, printre criteriile luate în calcul fiind maturitatea proiectului, oficialii polonezi explicând acest lucru prin nevoia de a atrage banii europeni foarte repede.
Spre deosebire de România, demersurile executivului de la Varșovia au ținut seamă, de la bun început, de țintele impuse de Comisia Europeană, așa încât experții și grupurile de lucru care elaborează planul sunt centrate în jurul unor tematici precum digitalizare sau energie și mediu.
Guvernul de la București a demarat la rândul său procesul de revizuire a Planului Național de Redresare și Reziliență, în condițiile în care România a fost a șasea țară de la nivel european care a trimis un draft al acestui plan Comisiei Europene, dar documentul nu respectă liniile directoare agreate de Bruxelles.
Modelul polonez: criterii, priorități, grupuri de lucru specifice – investițiile în paralel cu reformele
În Polonia, coordonarea realizării și implementării Planului Național de Redresare și Reziliență este realizată de Ministerul Fondurilor și Politicii Regionale. Acesta a colectat 1.200 propuneri de proiecte de investiții de la ministere, autorități și instituții publice, precum și de la partenerii sociali și economici care vizează domenii precum energia, protecția mediului, transportul, inovarea și antreprenoriatul, sănătatea, digitalizarea și dezvoltarea locală.
(Citiți și: ”Vrem Buget? Cum și-au crescut spectaculos vecinii noștri rata de colectare a taxelor, prin digitalizare”)
”De asemenea, am solicitat ministerelor individuale să pregătească propuneri pentru reforme economice, care vor fi sprijinite în cadrul PNR. Astfel de reforme sunt la fel de importante ca investițiile specifice. Ambele vor sta la baza discuțiilor cu Comisia Europeană, care în cele din urmă autorizează planurile naționale de reconstrucție ale tuturor țărilor”, se arată pe site-ul Guvernului polonez.
Proiectele sunt evaluate de opt grupuri de lucru tematice. Aceste grupuri sunt compuse din reprezentanți ai instituțiilor care gestionează programele operaționale naționale, ministere, regiuni, parteneri socio-economici și experți externi.
Cele 8 grupuri de lucru operează în următoarele domenii:
- inovație;
- energie și mediu;
- digitalizare;
- transport;
- infrastructură;
- societate;
- sănătate;
- coeziunea teritorială.
Criteriile de selecție a proiectelor și direcțiilor:
Prima sarcină a ministerului polonez este de a selecta proiectele care pot fi finanțate din planul național.
A doua este identificarea proiectelor care ar putea fi realizate din alte surse, de exemplu, politica de coeziune din noul exercițiu bugetar multianual al UE, 2021-2027.
”Selectarea proiectelor pentru Planul Național de Redresare este cheia succesului întregului proiect. Analizăm proiectele pe baza Matricei PNR, adică un instrument pentru organizarea propunerilor de proiect depuse”, explică executivul polonez.
În procesul de verificare și evaluare a proiectelor de investiții propuse sunt luate în considerare următoarele criterii:
- disponibilitatea pentru implementare („maturitatea” proiectului);
- respectarea cerințelor UE;
- relevanța;
- starea de pregătire a proiectului;
- fezabilitate;
- sprijinirea creșterii economice și a creării de noi locuri de muncă;
- efecte asupra economiei.
Specialiștii agenției de rating Moody’s sunt de părere că absorbția fondurilor europene va reprezenta principala provocare a guvernelor din Europa Centrală și de Est, pe termen scurt și mediu. Datele din decembrie 2020 arată că doar 55% din fondurile din bugetul multianual 2014-2020 au fost atrase, în medie, de statele din ECE. Cu excepția Ungariei, Poloniei și Slovaciei, rata de absorbție a celorlalte state din regiune s-a situat sub media europeană.
Polonia va beneficia de fonduri de relansare în valoare de 57 de miliarde de euro, 23 de miliarde sub formă de subvenții, iar diferența sub formă de împrumuturi.
Planul României
Guvernul României a anunțat că va finaliza procesul de revizuire a PNRR până la data de 5 martie, astfel încât acesta să respecte criteriile stabilite de către Comisia Europeană și să conțină proiecte care pot fi finalizate până la data de 31 decembrie 2026, cel târziu.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) este cel care coordonează eforturile de revizuire.
- Potrivit calendarului oficial comunicat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în perioada 25 ianuarie – 23 februarie echipe tehnice, mai exact oameni din ministerele de linie, vor lucra la elaborarea noului PNRR.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a organizat luni primele consultări tehnice pentru actualizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Acestea au vizat domeniile Transport, respectiv Mediu, Schimbări Climatice, Energie și Eficiență Energetică. Au participat reprezentanții ministerelor de linie, precum și cei ai agențiilor în domeniu. Reuniunile au fost coordonate de Marius Vasiliu, secretar de stat în cadrul MIPE.
- Mediul privat și specialiștii au la dispoziție o zi – 24 februarie – să transmită ministerelor propuneri de reforme și proiecte;
- Pe data de 4 martie, guvernul va organiza întâlniri cu partenerii de dialog și va centralizare propunerile primite.
- Termenul limită pentru actualizarea PNRR este 5 martie.
România are un buget alocat estimat de 30,4 miliarde de euro destinat instrumentului de finanțare „Mecanismul de redresare și reziliență”, din care 13,7 miliarde de euro sunt structurați sub formă de granturi și 16,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Termenul până la care statele membre pot transmite oficial către Comisia Europeană Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este 30 aprilie 2021.
Așteptările Comisiei Europene
Printre aspectele care trebuie corectate de România în planul său de redresare se numără alocarea fondurilor în funcție de obiectivele europene.
Astfel, MIPE preciza într-un memorandum adoptat de Guvern că ”trebuie luat în considerare faptul că este necesar ca investițiile și reformele aferente planului să contribuie în proporție de 37% la obiectivul de schimbări climatice și în proporție de 20% la obiectivul de digitalizare”.
De asemenea, investițiile și reformele din PNRR trebuie prezentate ca un pachet coerent, pornind de la Recomandările Specifice de Țară (RST) 2019-2020.
