Negociatorii Parlamentului European şi ai Consiliului UE au convenit duminică dimineața să introducă o taxă pe emisii de carbon pentru clădiri și carburanți destinați transportului rutier. La pachet, s-a mai decis și constituirea cu un nou fond social climateric – 87 de miliarde de euro, creat pentru a amortiza impactul asupra gospodăriilor și a le ajuta să investească în soluții verzi.
Noua taxă pe emisii de carbon se va aplica benzinei, motorinei și combustibililor pentru încălzire, cum ar fi gazul natural, ale căror emisii care produc încălzire climatică au continuat să crească de-a lungul anilor, în ciuda încercărilor de decarbonizare.
Negocierile s-au purtat, scrie Euractiv, în cadrul reformei Schemei de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) a UE, instrument emblematic al politicii climatice al blocului.
Prețul unei tone de carbon emisă
În urma unor discuții maraton (aproximativ 30 de ore), negociatorii au convenit să înceapă taxarea emisiilor de carbon provenite din arderea combustibililor fosili în transportul rutier și încălzire din 2027. Plafonul de preț a fost stabilit la 45 euro pe tona de carbon emisă. Acest plafon va fi valabil 3 ani, urmând să fie renegociat în 2030.
Acordul este chiar mai substanțial decât prevedea Comisia Europeană și include acum și „căldura de proces” din activități industriale precum și încălzirea birourilor.
Excepții de la regulă
Agricultura și pescuitul nu vor trebui să plătească costul suplimentar al carbonului, deoarece sunt considerate sectoare „sensibile” la nivel UE.
În ceea ce privește transportul pe căile ferate, locomotivele echipate cu motor diesel au fost lăsate în afara domeniului de aplicare al sistemului, deci nu li se vor aplica taxe pe emisii de carbon.
Costurile pentru populație ale reformei decise de UE
Noua schemă va presupune prețuri mai mari la pompă: până la 10,5 eurocenți pentru un litru de benzină și 12 eurocenți pentru motorină, potrivit unui studiu al Institutului de Cercetare Climatică din Potsdam.
Vor crește și prețurile la combustibilii de încălzire precum gaz, uleiul pentru încălzire și cărbune – o veste proastă pentru statele membre UE mai sărace, care se bazează mult pe energie termică produsă cu jutorul combustibililor fosili.
Ținând cont de criza energetică în curs, noua schemă ar putea fi amânată cu un an, până în 2028, dacă prețurile la energie rămân „excepțional de ridicate”, a asigurat Parlamentul într-un comunicat.
Noi presiuni pe industrii
Pentru emisiile de CO2, producătorii de electricitate şi industriile energofage (siderurgie, ciment) din UE trebuie în prezent să cumpere „permise de poluare” de pe piaţa europeană a cotelor de emisii (ETS). Sistemul a fost creat în 2005 şi se aplică la 40% din emisiile de pe continent.
Totalul cotelor create de state au fost reduse de-a lungul timpului pentru a-i determina pe marii producători să polueze mai puţin.
Potrivit acordului la care s-a ajuns duminică, ritmul de reducere a cotelor se va accelera, urmând să ajungă până în 2030 la o scădere cu 62% faţă de 2005 (faţă de obiectivul precedent de 43%). Asta înseamnă că marile companii industriale vor fi obligate să-şi reducă emisiile cu 62%.
Taxa se va extinde progresiv la sectorul maritim, la companiile aeriene (pentru care cotele gratuite alocate în prezent vor fi suprimate) şi, din 2028, la stațiile de incinerare a deşeurilor, sub rezerva unui studiu favorabil al Bruxellesului.
Negocieri maraton pentru formula care să reducă la maxim riscurile de revoltă socială
Negocierile privind Schema de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier – așa-numita ETS2 – au durat atât de mult din cauza sensibilității politice de a introduce practic o nouă taxă la nivel UE.
Pascal Canfin, președintele comisiei de mediu a Parlamentului, a avertizat inițial împotriva sistemului negociat, spunând că este „sinucigaș din punct de vedere politic” și riscă să declanșeze o mișcare la nivel european similară cu cea a ”vestelor galbene” din Franța.
Conștienți de riscurile sociale, negociatorii au convenit să înființarea unui nou Fond Social pentru Climă, conceput pentru a proteja gospodăriile din UE de creșterea costurilor la combustibil.
Un nou Fond Social pentru Climă
Conform acordului, fondul social va fi de 87 de miliarde de euro și va fi la dispoziție începând cu 2026, cu un an înainte ca noul preț al carbonului să înceapă să se aplice.
Acest fond va fi finanțat majoritar din veniturile generate de ETS2, 25% din finanțare fiind însă asigurată de guvernele țărilor UE.
Teoretic, Fondul Social pentru Climă nu va fi limitat la cele 87 miliarde, una dintre prevederile negociate stipulând că veniturile generate de ETS2 care rămân după alocarea către fondul social „vor fi prioritizate” la rândul lor pentru a amortiza impactul asupra grupurilor vulnerabile.
Aceste grupuri vulnerabile vor fi susținute, de exemplu, cu vouchere pentru izolarea termică a locuinței sau pentru a trece la variante mai ecologice de transport.
Acordul trebuie acum confirmat de statele membre ale UE și de Parlamentul European, care va organiza un vot în plen în ianuarie sau februarie.
***
Un răspuns
E clar . Viitorul lui Simion și Șoșoacă este asigurat. Le voi sugera copiilor mei să părăsească Europa.