Rusia crește presiunea pe Republica Moldova: unde vrea să ajungă

De aproximativ două săptămâni, Federația Rusă crește constant presiunea pe regimul de la Chișinău, lansând avertismente – aceleași folosite ca pretext în 2014 și 2022 pentru invazia Ucrainei – că populația de etnie rusă din Transnistria este amenințată de armata ucraineană.

Această presiune are un dublu rol – acela de a destabiliza Republica Moldova și acela de a forța regimul de la Kiev să-și regândească planurile de ofensivă din sudul Ucrainei.

Ultimele săptămâni au adus câteva noutăți palpabile în ce privește marșul Republicii Moldova către Vestul democratic, noutăți pe care le vom prezenta, în 7 puncte, mai jos.

Până atunci, este de menționat că scenariul atacării Transnistriei a mai fost lansat de Rusia și în 2022, când au existat chiar operațiuni sub steag fals pentru a justifica trimiterea de militari ruși în teritoriul separatist al Republicii Moldova.

Planul a eșuat pentru că acțiunile provocatoare – o explozie care a dărâmat un stâlp de comunicații și o alta în apropierea unei clădiri administrative – au fost atât de prost executate încât nu au convins pe nimeni.

Bombardamentul comunicatelor rusești

Săptămâna trecută, vineri, Rusia a avertizat SUA, statele membre NATO şi Ucraina „să nu facă încă un pas aventuros” în Transnistria, considerând că orice ameninţare la adresa securităţii soldaţilor ruşi şi a muniţiei din teritoriul separatist al Republicii Moldova va fi considerată „un atac împotriva Federaţiei Ruse”, iar forţele sale armate vor răspunde „în mod adecvat”.

Ministerul de Externe de la Moscova a transmis comunicatul legat de situația din Transnistria, în condiţiile în care Ministerul rus al Apărării susţine că Ucraina ar pregăti o „provocare militară” acolo.

Ministerul rus al Apărării a dat joi două comunicate în acest sens, unul dimineaţă, iar un altul seara, preluat imediat și de Ambasada Rusiei la Bucureşti.

Teza Rusiei e dezmințită inclusiv de regimul separatist transnistrean

Comunicatele rusești au fost dezmințite și de Ucraina, și de Republica Moldova. Ucraina a anunțat că respectă suveranitatea vecinilor și nu se gândește să atace Transnistria, Moldova a anunțat că monitorizează atent situația de la granițele sale și că nu a constatat nicio amenințare.

Mai mult, anunțurile alarmiste ale Moscovei au fost minimalizate chiar de reprezentanți aiTiraspol.

În realitate, orice forțe ucrainene s-ar afla în apropierea graniței cu Republica Moldova și eventualele planuri ucrainene de masare a trupelor în zonă nu au nicio legătură cu Tiraspol, ci cu perspectiva eliberarii zonelor ocupate de ruși în sud, chiar a Peninsulei Crimeea.

Prezența militarilor ruși în Transnistria – o prezență suplimentară celor aproximativ 2.000 de militari ruși care se află de ani de zile în zonă, în principal pentru a păzi depozitul de muniții de la Cobasna – ar complica planurile pentru primăvară ale armatei ucrainene.

Marșul Republicii Moldova spre Vestul democratic: cele 7 puncte care au înfuriat Kremlinul

O trecere în revistă a principalelor decizii ale Chișinăului care au ridicat tensiunea la Kremlin:

• În februarie, Maia Sandu anunța, la Conferința de securitate de la Munchen, că Republica Moldova trebuie să facă parte din noua arhitectură de securitate europeană, în contextul în care acțiunile Rusiei au demonstrat că neutralitatea nu o mai poate apăra. Teza fusese susținută în noiembrie 2022 și de ministrul de Externe al Republicii.
• Maia Sandu a obținut suportul ferm al Statelor Unite pentru integritate și suveranitate. Maia Sandu a fost primită anul trecut la Casa Albă și a avut, în februarie, invitată la Varșovia de președintele Poloniei, o întâlnire bilaterală cu președintele Joe Biden.
  Mai mult, în timpul discursului rostit la Varșovia cu ocazia împlinirii unui an de la debutul invaziei Rusiei în Ucraina, Joe Biden a făcut o referire specială la Republica Moldovam cerând asistenței să o aplaude pe Maia Sandu.
  
• Tot în februarie, autoritățile de la Chișinău au anunțat că încep procesul de denunțare a câtorva zeci de acorduri semnate de Republica Moldova în cadrul Comunității Statelor Independente. Chișinău a boicotat în ultimii 2 ani participarea la summit-uri CSI și anunțase, anul trecut, că vrea să iasă din organizație.
  
• Tot în relație cu Rusia trebuie citită și schimbarea de guvern petrecută la început de februarie, când Dorin Recean, consilier de securitate al Maiei Sandu, a fost numit premier în locul Nataliei Gavriliță. Acesteia din urmă nu i se pot reproșa ezitări sau greșeli, dar contextul a impus numirea unui specialist în probleme de securitate în fruntea guvernului de la Chișinău.
  
• Anul trecut, în martie, la o săptămână după invazia Ucrainei, Moldova a semnat cererea de aderare la UE. În iunie, țara a primit statutul oficial de candidat la aderare.
  
• Prin dezvoltarea unei relații preferențiale cu România, Republica Moldova a trecut cu bine în final decuplarea de energia rusă. România și Republica Moldova au în derulare mai multe proiecte de interes comun
  
• Maia Sandu a avut mereu inițiativa în relația cu Rusia, ea anunțând la începutul lunii februarie că Rusia plănuiește să implice diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil, care să atace instituții ale statului și să ia ostatici.

Marea miză: deraierea Chișinăului de pe parcurs european

Principala miză a Rusiei în Transnistria este în acest moment să oprească Republica Moldova din drumul ei spre democratizare, de rupere de influența Moscovei.

După ce Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale din Republica Moldova și după ce partidul ei a obținut majoritatea parlamentară, Republica Moldova a început să se rupă de legăturile cu Moscova și să se apropie de UE și de structura europeană de securitate. Iar războiul din Ucraina nu a făcut decât să amplifice aceste mișcări.

***