Antreprenorii şi şefii de companiilor membri ai Fundaţiei Romanian Business Leaders (RBL) atrag atenția că, deși programul economic al Guvernului „este unul optimist, plin de promisiuni, o evaluare obiectivă a măsurilor propuse şi a deciziilor economice luate în ultimele trei săptămâni arată consecinţe negative pentru milioane de angajaţi şi sute de mii de firme”, potrivit unui comunicat RBL.
Bugetul României este, „oricum, unul dintre cele mai fragile, cu o pondere de doar 24,7% venituri publice în PIB” și se creează „condiţii favorabile creşterii deficitului bugetar peste 3% din PIB, ceea ce poate atrage implicit creşterea costurilor de finanţare pentru România, devalorizarea monedei naţionale şi adâncirea neîncrederii finanţatorilor în economie în ansamblu”, spune documentul RBL.
Potrivit RBL, deciziile guvernamentale luate în ultimele trei săptămâni se traduc în următoarele efecte imediate și pe termen mediu:
Creşterea taxării prin anularea plafonului de cinci salarii pentru plata CAS şi CASS „descurajează performanţa și clasa mijlocie. E vorba de oameni foarte calificaţi (programatori IT, cercetători, ingineri specialişti, medici, economişti, middle manageri) şi companii din industrii cu valoare adăugată mare (tehnologie, industria financiară, industria auto etc.).
Codul fiscal aprobat în vara anului 2015 a urmărit eliminarea discriminării între diversele forme de remunerare. Păstrarea plafonării pentru persoane fizice autorizate / independente va conduce din nou la inechitate, încurajând formele alternative de plată a muncii”.
Creşterea salariului minim este, teoretic, o măsură bună pentru veniturile a aproximativ 1,5 milioane de oameni. Pe de altă parte, „practic, poate scoate din piaţă firme care nu îşi permit creşterea salariilor sau duce la scăderea competitivităţii”.
O creştere a salariului minim duce pe termen lung la transferul angajaților către economia subterană, potrivit unui studiu al Ministerului Muncii, citat de RBL.
Majorările salariului minim cu mai mult de 12% duc la creșterea numărului de salariați încadrați la nivelul salariului minim şi scad productivitatea (o creștere a salariului minim de 10% ar determina scăderea productivității muncii cu 2,3%).
Noul regim de taxare pentru microîntreprinderi „avantajează companii cu marje mari de profit și dezavantajează zona productivă și companiile care realizează investiții, atâta timp cât regimul acesta de impunere continuă să fie obigatoriu şi nu opţional”.
Creşterea salariilor în sectorul public „introduce o competiţie nesănătoasă între stat şi privat. Mulţi români preferă să migreze spre sectorul public unde viaţa de angajat este mai confortabilă, lipsită de evaluări ale performanţei şi unde, deşi creşterile salariale sunt mici, sunt constante.
Media salariului în sectorul public este cu 54% mai mare decât media din sectorul privat – „ceea ce creează o problemă suplimentară în economia reală, și așa constrânsă de lipsa angajaților”.
„Susținem, fără îndoială, creșterea salariilor în sectorul public, ca modalitate de a atrage buni profeșioniști. Acest lucru trebuie însă să fie condiționat de evaluarea performanței, scăderea personalului bugetar și încadrarea într-un buget fix total”, spun oficialii RBL.
Cota unică de impozitare a salariilor şi a profiturilor, „trebuie să rămână neschimbată”, fiind unul dintre avantajele competitive ale României şi „cel mai bun lucru care s-a întâmplat economiei româneşti”.
Programul de guvernare prevede eliminarea cotei unice de impozitare a veniturilor de la 1 ianuarie 2018. Astfel, contribuabilii care câștigă minimum 2.000 de lei brut nu vor mai fi impozitaţi, iar cei cu venituri peste 2.000 de lei brut vor fi impozitați cu 10%, față de 16%.
„Această schemă duce la prăbușirea veniturilor bugetare, complicații birocratice și poate conduce la o majorare ulterioară a cotelor de impunere pentru persoanele fizice cu venituri mai mari, adică exact clasa medie. Vom putea deveni astfel martorii unei impozitări disproporţionate, iar cei mai afectaţi vor fi cei care aduc valoare adăugată mare economiei româneşti, cei care lucrează în sectoare performante şi care pot migra uşor către ţări în care progresul lor nu este afectat, iar serviciile sociale primite în schimbul impozitelor plătite sunt de o mai bună calitate (sănatate, educaţie, infrastructură etc.)”, se mai spune în documentul citat.
Deciziile deja luate de guvern încalcă două principii esenţiale:
- sunt luate fără consultare cu mediul de afaceri şi cu încălcarea articolului 4 din noul cod fiscal adoptat în vara anului 2015 (legea 227/2015);
- sunt luate fără a fi bazate pe un calcul de impact şi fără a şti consecinţele legate de veniturile şi cheltuilelile publice.
Fundaţia Romanian Business Leaders (RBL) este o organizație apolitică, neguvernamentală și nonprofit din care fac parte peste 300 de antreprenori şi şefi ai unora din cele mai proeminente comăpanii din România.
Urmărește-ne pe Google News
