Guvernul va discuta vânzarea participaţiei României la combinatul de la Krivoi Rog Ucraina, un proiect multinațional de tip sovietic vechi din 1986, de îmbogățire a minereurilor de fier. Executivul are pe ordinea de zi a ședinței de miercuri un memorandum pe această temă.
România are circa 27% din proiect și a pierdut echivalentul unui miliard de dolari – investiția inițială, plus alte zeci de milioane de euro numai pentru paza combinatului, din care se fură tot ce se poate.
În același timp, doar România și Slovacia mai au participații la proiect (foste membre ale „lagăsului socialist”) care nu și-a vândut participația.
Este încă în vigoare Legea 95/31.12.1993 privind continuarea participării României la construirea combinatului şi asigurarea resurselor de finanţare necesare.
Memorandumul Ministerului Economiei propune abrogarea acestei legi și amendarea cadrului legislativ privind problematica în ansamblu a „Combinatului Minier de Îmbogăţire a Minereurilor acide cu conţinut de fier Krivoi Rog, pentru a asigura o formă de soluţionare corespunzătoare situaţiei existente”.
Detaliile unui dezastru comunist
Ministerul Economiei rezumă eșecul astfel:
- În 1986, România a plătit atunci 640 milioane ruble transferabile (echivalentul a circa 1 miliard de dolari) pentru construcţie.
- În 10 ani, România trebuia să primească 30 de milioane de tone de peleţi de fier pentru a produce oţel. A primit doar 0,53% din cât i se cuvenea (159.000 tone).
- De 22 de ani acest combinat nu mai funcţionează deloc. Celelalte state cu care eram în asociere şi-au marcat pierderea şi au vândut pe cât au putut ce aveau calculat drept contribuţie naţională.
- Aproape an de an din combinat, sau din ce a mai rămas din el după atâta vreme, se fură ca din codru.
- „Investiţia aceea a ajuns o epavă”, a declarat Claudiu Năsui, ministrul Economiei.
- Statul român, prin Ministerul Economiei, plăteşte anual aproximativ un milion de euro, din 1999 încoace către trei firme pentru pază şi conservare. Firmele sunt impuse printr-o lege specială și sunt Arcom SA, Arcif SA şi Uzinexport SA, potrivit unei declarații din mai a lui Claudiu Năsui.
- Construcţia uzinei de la Krivoi Rog a început în 1983, sub egida Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER), o replică-simulacru la Comunitatea Economică Europeană care avea să devină Uniunea Europeană.
- Au fost implicate Republica Democrată Germană, r.s. Cehoslovacă, R.P. Bulgaria şi r.s. România.
- În 1990, lucrările, realizate în proporţie de 70%, au fost oprite, din cauza lipsei de finanțare din partea Ucrainei.
- În 1998, investiţia a intrat în conservare, până la găsirea unei soluţii.
- La începutul anului 2012, falimentul CIM Krivoi Rog este diferit Tribunalului Economic de la Kirovograd. Instanța a acordat un termen de șase luni pentru a pune la dispoziția sa un plan actualizat de reorganizare, având în vedere că unele creanțe au fost rambursate creditorilor.
- Situația s-a complicat pentru că procedura de faliment se desfășura în paralel cu evoluțiile politice. Au urmat consultări și protocoale.
- După destrămarea URSS, în Convenţie au rămas Ucraina, cu o cotă de participare de 56,8%, România 27% şi Slovacia 18,2%.
(Citiți și: „Interviu – Sergiy Gerasymchuk, analist ucrainean: Preşedinţii României şi Ucrainei nu trebuie să rateze şansa istorică a unui parteneriat strategic”)
Într-un top al datoriilor pe care România le are de recuperat, publicat în mai 2012, cheltuielile cu investiţia de la combinatul de la Krivoi Rog se clasează pe locul al doilea.
Partenerii ucrainieni sunt ostili
Memorandumul Ministerului Economiei descrie dreptă „ostilă” atitudinea partenerilor ucrainieni, inclusiv pentru personalul român. Astfel, sunt amintite:
- „Interzicerea accesului personalului român în incinta combinatului de către conducerea CIM Krivoi Rog, în perioada 24.12.2018 – 04.04.2019.
- Constatările privind sustragerile și distrugerile aferente acestei perioadei – în care nu s-a putut asigura paza obiectivelor industriale – indică un prejudiciu de peste 4 milioane ruble transferabile, conform informațiilor transmise de către antreprenorii români;
- În 28 februarie 2019 s-a convenit organizarea, în prima parte a semestrului II 2019, a întâlnirii ”Grupului de lucru la nivel de experți din ministerele relevante ale Părților”, privind vânzarea combinatului;
- În 15 mai 2019, reprezentanții companiei Hares Engineering GmbH (Austria) – potențial investitor pentru CIM Krivoi Rog, s-au întâlnit cu reprezentanții Ministerului Economiei, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.
- Potențialii investitori și-au manifestat interesul pentru Fabrica de Pelete construită de partea română pe platforma CIM Krivoi-Rog;
- În data de 30.11.2018 zona industrială a Fabricii de Pelete a fost decuplată de la alimentarea cu energie electrică din cauza unor defecțiuni tehnice.
- Deși defecțiunile au fost remediate la începutul lunii decembrie, costurilor aferente fiind suportate de către partea română, nici până în prezent Direcția CIM Krivoi Rog nu a recuplat alimentarea cu energie electrică în zona respectivă.
- Ca urmare, a fost inundat subsolul obiectivelor și utilajele tehnologice instalate,existând riscul afectării grave a structurii de rezistență a construcției;
- Conform relatărilor antreprenorilor români, Direcția Generală CIM Krivoi Rog contrar prevederilor Protocolului din 5 mai 1994 dintre guvernele României și Ucrainei a retras în totalitate paza exterioară a Fabricii de Pelete.
- Datorită acestui fapt s-au intensificat cazurile de pătrundere prin efracție și furturi operate de către grupuri de infractori, care depășesc numeric paza asigurată de către antreprenorii români. Ultimul caz de furt a avut loc în noaptea de 08-09 ianuarie 2021, iar în urma apelului, Poliția locală a reținut 7 infractori;
- Totodată, firma slovacă POINT S.A. continuă distrugerea construcției metalice, potrivit informarilor transmise de catre antreprenorii romani, a conductelor tehnologice și a utilajelor din obiectele ocupate abuziv, agresând paznicii antreprenorilor români;
- Conducerea CIM Krivoi Rog continuă să aibă o atitudine ostilă față de personalul român”.
