fbpx

Analiză

Strategia de administrare a datoriei publice în perioada 2021-2023: Ținte, măsuri, riscuri

Statul plănuiește să se folosească toate tipurile de instrumente financiare pentru a-și asigura finanțarea datoriei publice, însă vizează să se împrumute preponderent în lei, cu… Mai mult

04.05.2021

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Interviu – Sergiy Gerasymchuk, analist ucrainean: Preşedinţii României şi Ucrainei nu trebuie să rateze şansa istorică a unui parteneriat strategic

de Anne-Marie Blajan 5.1.2015

Conflictul din Ucraina a fost evenimentul major al anului 2014: pentru prima dată de la terminarea celui de-al doilea război mondial, Rusia a anexat un teritoriu al unui stat vecin. Confruntarea a ajuns la porţile Europei şi în vecinătatea României.

Anul s-a încheiat cu o evoluţie incertă a evenimentelor, o nouă reuniune la masa negocierilor a autorităţilor de la Kiev cu separatiştii prorusi din estul ţării nematerializându-se, în final.

Expertul ucrainean Sergiy Gerasymchuk (foto) explică, într-un interviu pentru cursdeguvernare.ro, de ce conflictul nu va îngheţa în 2015, ci, dimpotrivă, s-ar putea menţine “fierbinte” în estul ţării şi cum ar putea România şi Ucraina să găsească, în acest context, modalităţi de colaborare şi oportunitatea unui parteneriat strategic. O idee îndrăzneaţă şi, cel mai probabil nerealizabilă, având în vedere situaţia internă a ţării vecine.

***

cursdeguvernare.ro: Ce ar putea obţine acum Ucraina în urma unor discuţii cu separatiştii din estul ţării, în condiţiile în care la sfârşitul anului trecut nu au mai avut loc negocieri?

Sergiy Gerasymchuk: Negocierile cu separatiştii din estul Ucrainei sunt o condiţie pusă de Rusia Kievului cu un scop bine determinat: în primul rând, ca Moscova să poată vorbi despre dorinţa “oamenilor din Donbas”, iar în al doilea să legitimeze statutul Rusiei de mediator al negocierilor, mult mai atractiv în ochii occidentalilor, şi nu de agresor, cum este, de fapt acum.

În opinia mea, autorităţile de la Kiev înţeleg acest joc. Totuşi, preşedintele Poroşenko şi echipa sa sunt destul de sensibili la solicitările occidentului de a soluţiona conflictul pe cale politică şi diplomatică, iar participarea la negocieri este o demonstraţie a acestor bune intenţii.

Din nefericire, nici Rusia nu vrea rezolvarea acestui conflict, nici Ucraina nu crede în eforturile de pace ale Rusiei.

Lumea a constatat, în mai multe rânduri, că participarea Rusiei în negocierile de pace au legitimat, de obicei, prezenţa militară a Rusiei în regiunile în conflict. Prin urmare, aşteptările privind rezultatele negocierilor sunt reduse.

Toate părţile înţeleg că formatul existent nu este fezabil. Partea ucraineană nu va recunoaşte separatiştii ca un interlocutor legitim şi egal în negocieri şi foloseşte asceastă platformă pentru a comunica cu Moscova.

În acelaşi timp, dacă Rusia nu îşi recunoaşte implicarea directă în conflict, şansele unor noi întâlniri de succes sunt reduse.

cursdeguvernare.ro: Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, spunea – la plecarea spre ultimul Consiliu European – că estul ţării dvs. devine o nouă Transnistrie. Cum gestionează autorităţile ucrainene o astfel de situaţie?

Sergiy Gerasymchuk: La prima vedere sunt anumite asemănări între conflictul transnistrean şi situaţia din estul Ucrainei. Ca şi în Transnistria, nu există o componentă etnică a conflictului, iar toate activităţile separatiştilor sunt posibile doar graţie susţinerii directe a forţelor militare ruse.

Şi tot la fel ca în Transnistria, separatiştii pun în discuţie orientarea geopolitică a ţării, intimidează populaţia cu ameninţările care vin din Occident şi cu spijinul pe care îl dă Moscova, pentru a se legitima.

Însă situaţia poate părea chiar mai rea decât în Transnistria, care nu are graniţă directă cu Rusia, în timp ce separatiştii din estul Ucrainei primesc sprijin militar constant de peste frontieră.

Totuşi, sunt câteva aspecte care fac ca situaţia să fie complet diferită decât în cazul transnistrean. În primul rând, dimensiunea regiunii joacă un rol important: regiunile separatiste ale Ucrainei sunt mult mai mari şi mai populate decât Transnistria. Susţinerea financiară şi subvenţionarea acestora de către Rusia este mult mai mare, mai costisitoare pentru economia Federaţiei Ruse decât finanţarea Transnistriei.

Asta face ca regiunile separatiste ucrainene să fie mai puţin fezabile, mai ales în contextul problemelor economice actuale ale Rusiei.

În plus, reacţia internaţională la conflictul din estul Ucrainei este mult mai vizibilă şi mai eficientă în comparaţie cu cea la conflictul transnistrean. Conflictul din Moldova a fost pentru occidentali aproape de neobservat, pentru că a avut loc în afara ariei lor de interese. A fost nevoie de mai mult de 20 de ani să fie pus reflectorul pe problema transnistreană şi ca liderii occidentali să fie convinşi că acest conflict îngheţat din Transnistria reprezintă o ameninţare de securitate pentru UE.

În cazul Ucrainei, conflictul a fost încă din primul moment o reflectare a competiţiei geopolitice în regiune. A izbucnit în vecinătatea imediată a UE, iar reacţia occidentului a fost promptă şi decisă.

Sancţiunile occidentale impuse Rusiei au deja impact asupra economiei acesteia, iar faptul că Ucraina se poate baza pe partenerii săi din Europa – în special pe noii membri ai UE nu creează condiţiile unui conflict îngheţat.

Mizele sunt mult prea mari, iar timpul limitat pune presiune în plus asupra Rusiei. Moscova are două opţiuni: fie să se retragă din estul Ucrainei, fie să continue conflictul. Declaraţiile lui Vladimir Putin indică mai degrabă că va opta pentru al doilea scenariu.

Astfel, în loc să fie un conflict îngheţat sau rezolvat, conflictul din estul Ucrainei va fi unul cald, fierbinte chiar, iar regiunile ocupate de separatişti şi forţele ruse vor fi o platformă, un punct de plecare pentru operaţiuni teroriste care vor avea ca ţintă regiunile învecinate din Ucraina.

cursdeguvernare.ro: Din discurs, pare că Ucraina ar fi renunţat la Crimeea, că nu se poate face nimic ca peninsula să se întoarcă sub controlul Kievului. Autorităţile ucrainene îşi concentrează discursul la conferinţe internaţionale asupra regiunilor Doneţk şi Lugansk. Care sunt şansele ca pensinula Crimeea să redevină teritoriu ucrainean?

Sergiy Gerasymchuk: Cazul anexării Crimeei este o încălcare semnificativă a dreptului internaţional, din moment ce este primul caz de violare brutală a granitelor recunoscute internaţional ale unui stat european de la al doilea război mondial încoace.

Rezolvarea acestei probleme are nevoie de o strategie cu mai multe componente. În acest moment se elaborează o astfel de strategie, iar scopul este ca Rusia să simtă preţul extrem de ridicat al anexării şi menţinerii ocupaţiei Crimeei.

Experţii din Ucraina sugerează deja paşi care pot fi dureroşi pentru Federaţia Rusă: preţul ridicat la apă şi electricitate furnizate Crimeei, sancţionarea agenţilor economici care operează ilegal în peninsulă, împiedicarea investiţiilor în Crimeea şi blocarea porturilor din peninsulă pentru agenţii economici internaţionali.

În acelaşi timp, o astfel de strategie trebuie combinată cu “lupta pentru cucerirea inimilor locuitorilor din Crimeea”. Maşina de propagandă rusă lucrează la a pune pe seama Kievului condiţiile grele de viaţă din peninsulă. Iar asta poate duce la alienare şi al atitudine negativă a locuitorilor Crimeei.

Doar o strategie care să îmbine un preţ mare al anexării Crimeei pentru Rusia cu asigurarea unei atitudini loiale Kievului a locuitorilor peninsulei pot duce la o reintegrare a Crimeei în Ucraina.

Este un lucru complicat şi nu va fi făcut într-o perspectivă scurtă de timp. Presupun că aceasta este motivul pentru care autorităţile ucrainene pun mai degrabă accentul pe regiunile Lugansk şi Doneţk, unde mor zilnic oameni, decât pe solutionarea disputei asupra Crimeei.

cursdeguvernare.ro: Cum aţi descrie relația din acest moment dintre Ucraina şi UE, credeţi că UE face suficient pentru ţara dvs.? Preşedintele Poroşenko a sperat să obţină o invitaţie la cel mai recent Consiliu European, dar asta nu s-a întâmplat. Cum vedeţi acest refuz?

Sergiy Gerasymchuk: Ucrainenii au susţinut forţele proeuropene la alegerile parlamentare din toamna anului trecut, iar opinia publică susţine calea europeană aleasă de Ucraina.

Pe de altă parte, uneori necesitatea unor reforme eficiente şi prompte este subestimată de către autorităţile ucrainene. Şi sunt atât motive obiective, cât şi subiective pentru care se întâmplă asta.

Ţara se află de facto în război cu Rusia. Şi nu există nicio îndoială că războiul are un impact asupra situaţiei politice şi economice, pune o presiune suplimentară asupra liderilor politici şi complică soluţionarea unor numeroase chestiuni sensibile.

În plus, moştenirea lăsată de regimul precedent, inerţia unor mecanisme ale statului corupt şi competiţia în sânul coaliţiei aflate la guvernare complică şi mai mult situaţia şi limitează progresul implementării reformelor.

Totuşi, sunt şi o serie de semnale pozitive:

  • Ucraina este în centrul interesului comunităţii internaţionale. Însă pentru a accesa ajutorul financiar internaţional autorităţile ucrainene sunt obligate să îndeplinească solicitările UE
  • Societatea civilă a devenit mai puternică după Revoluţia demnităţii. Acum este pregătită să ajute şa implementarea reformelor şi este capabilă să coontroleze această implementare şi să pună presiune asupra guvernului.
  • Cetăţenii au devenit mai responsabili şi vor folosi cu siguranţă instrumentele democraţiei participative dacă ceva nu merge bine.
  • Ameninţarea externă venită din partea Rusiei amplifică unitatea guvernului. Acum ambiţiile preşedintelui şi premierului trebuie depăşite, diferenţele dintre ei de asemenea, pentru a face faţă ameninţărilor.

Toţi aceşti factori ne oferă motive de optimism.

cursdeguvernare.ro: Ce rol credeţi că ar putea avea România având în vedere expertiza sa în regiune, poziţia geografică şi faptul că este membru al UE şi NATO?

Sergiy Gerasymchuk: România are, fără îndoială, un rol semnificativ. Apartenenţa la sa UE şi NATO îi dă posibilitatea de a-şi spori influenţa în regiunea extinsă a Mării Negre, iniţiind o cooperare mai strânsă cu Ucraina şi punând regiunea pe agenda UE şi NATO.

Cooperarea în domeniul securităţii este, fără îndoială, o prioritate în circumstanţele actuale. Armata română beneficiază profesional de pe urma apartenenţei la NATO, iar experienţa României poate fi foarte utilă Ucrainei.

Amplasarea de structuri de comandă ale trupelor NATO pe teritoriul României şi contribuţia României la coordonarea operaţionalizării unui fond de susţinere a Ucrainei în domeniul securităţii cibernetice sunt de asemenea importante pentru noi.

Dacă România şi Ucraina, ca mari jucători în regiunea Mării Negre, îşi vor coordona strategiile de securitate având în atenţie provocările pe care le pune anexarea ilegală a Crimeei şi militarizarea regiunii, poate fi de asemenea util.

Nu mai puţin importantă este experienţa României în combaterea corupţiei. Ucraina are nevoie disperată de asta, iar experienţa ţării dvs. cu DNA trebuie atent analizată de Biroul Anticorupţie din Ucraina, care este pe cale să se înfiinţeze.

cursdeguvernare.ro: Credeţi că, la un moment dat, România şi Ucraina vor discuta problemele bilaterale mai delicate: combinatul de la Krivoi Rog, canalul Bâstroe, chestiunea minorităţii române? Va conta sprijinul acordat de România în UE şi NATO, pentru a găsi o mai mare deschidere a autorităţilor ucrainene spre aceste subiecte?

Sergiy Gerasymchuk: În fiecare discuţie bilaterală asupra relaţiilor dintre cele două ţări se vorbeşte despre aceste aspecte. Cărora Kievul le adaugă acordarea cetăţeniei române în Bucovina, problema minorităţii ucrainene din România.

Toate aceste chestiuni oferă radicalilor din clasa politică şi din mediul experţilor, atât de la Kiev, cât şi de la Bucureşti, argumente în sprijinul ideii că este imposibil un parteneriat deplin între cele două ţări.

Şi prin accentuarea acestei agende problematice, aceşti radicali nu servesc interesul naţional al niciuneia dintre cele două ţări, ci pe cel al Rusiei.

Sper că noii preşedinţi ai Ucrainei şi României vor avea suficientă voinţă politică şi înţelepciune să evite să cadă în capcanele trecutului şi nu vor irosi şansa istorică a unui parteneriat strategic.

Mai sper că majoritatea problemelor bilaterale pot fi rezolvate în concordanţă cu standardele europene în protecţia minorităţilor şi a mediului.

Cred că UE poate fi un arbitru perfect dacă cele două părţi nu pot găsi ele însele o soluţie.

O Moldova destabilizată şi volatilă ar putea deveni o provocare atât pentru Ucraina, cât şi pentru România.

cursdeguvernare.ro: Care sunt riscurile care există în regiune acum, poate exista un efect de contagiune de la situaţia din estul Ucrainei?

Sergiy Gerasymchuk: Riscul unei intervenţii ruse directe în alte regiuni ale Ucrainei este redus, dar nu putem exclude operaţiuni de diversiune sporadice în regiunile vecine celei în conflict: Harkov, Dnipropetrovsk, Zaporijie.

Interesul strategic şi simbolic al Federaţiei Ruse inspiră nelinişte în Dnipropetrovsk, regiunea considerată cea mai stabilă în vecinătatea destabilizatului Donbas.

Încă de vara trecută, media specula cu privire la planurile Moscovei de a crea o Republică a Poporului Basarabean pe teritoriul regiunii Odesa, care ar permite Moscovei să contruiască un pod către Transnistria şi să elimine accesul la Marea Neagră al Ucrainei. O astfel de acţiune este puţin probabilă, dar nu poate fi subestimată.

cursdeguvernare.ro: Credeţi că Rusia are acum interesul destabilizării Moldovei şi cum vedeţi că ar putea-o face?

Sergiy Gerasymchuk: Încercări directe de destabilizare a Moldovei sunt puţin probabile acum. Totuşi, fără niciun dubiu, Federaţia Rusă va continua să alimenteze diviziunea elitelor politice din Moldova, să alimenteze sentimentele pro-sovietice ale moldovenilor prin folosirea media în scopul coruperii şi compromiterii liderilor moldoveni, va pune presiune asupra sectorului energetic şi să menţină incertitudinea privind statutul Transnistriei şi al Găgăuziei, insinuând că aceasta din urmă ar putea deveni o nouă zonă de instabilitate în Moldova.

În mod cert, o Moldova destabilizată şi volatilă ar putea deveni o provocare atât pentru Ucraina, cât şi pentru România.

Tocmai de aceea eforturile comune de sprijinire a Moldovei în eforturile ei de apropiere de UE şi în contribuţiile pentru soluţionarea conflictului transnistrean pot fi un nou domeniu de cooperare dintre România şi Ucraina.

***

Sergiy Gerasymchuk (Serghei Gherasimciuk) este analist politic ucrainean, directorul pentru programe internaţionale al think-tank-ului de la Kiev, Grupul pentru Studii Strategice şi de Securitate. Expert în problematica privind integrarea euroatlantică a Ucrainei, dar şi în relaţiile cu România şi Republica Moldova, analistul ucrainean a participat la mai multe programe de cercetare în Suedia, Austria, Marea Britanie

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.1.2015

Un raspuns

  1. Pribeagul
    5.1.2015, 7:42 pm

    Gherasimciuk = Gerasim + ciuk
    Fiecare om este ce i-a fost sortit si mai ales ceea ce vrea sa fie.
    Dorim sa trecem usor peste vitregiile si nedreptatile istoriei. Dorim, dar oricit am dori-o nu putem. Trecutul te poate ajunge oricind din urma.
    Onest este ca ucrainienii sa-si faca o tara care-i a lor, nu una cu tinuturi facute cadou de altii. Temeliile unei tari ridicate pe fundamentele Pactului Molotov – Ribbentrop sunt tare subrede, nu te poti baza pe ele. Sub presiunea asteptarilor vecinilor pagubiti, sandramaua se poate darma oricind.
    Nu este gresit sa amintim mereu ucrainienilor (asta mi se pare pronuntia corecta) ca asteptam din partea lor restituirea teritoriilor rapite de catre hulpavii lumii: Moldova de Sud, Tinutul Herta, Bucovina de Nord.

Lăsați un comentariu


Stiri

Fără mască în spațiile libere și fără restricții de circulație pe timp de noapte, de la 15 mai – Președintele Iohannis

Mariana Bechir

“Ne pregătim de relaxare, dar va fi o relaxare precaută”, după un calendar fix și corelat cu ținte de vaccinare, a declarat joi seara președintele… Mai mult

Europa

China – creștere cu 40% a investițiilor străine atrase în primele 4 luni ale anului

Vladimir Ionescu

Investiţiile străine directe (FDI) în China au crescut în primele patru luni din acest an cu 38,6%, la 397,07 miliarde de yuani (61,55 miliarde de… Mai mult

Stiri

Poliția Română are șef nou – Benone Matei, directorul de la Operațiuni Speciale

Vladimir Ionescu

Chestorul Benone Matei, directorul Direcției de Operațiuni Speciale a fost numit șeful Poliției Române, decizia premierului fiind publicată joi în Monitorul Oficial. Direcția de Operațiuni… Mai mult

Stiri

Parchetul General: Nu s-a stabilit încă diferența de voturi exprimate pentru Clotilde Armand şi Dan Tudorache, cercetările continuă

Vladimir Ionescu

Din verificările efectuate până acum, nu s-a putut stabili o diferenţă de voturi exprimate anul trecut pentru cei doi candidaţi la alegerile locale din Sectorul… Mai mult

Europa

Italia amendează Google cu 102 milioane euro pentru abuz de piață dominantă

Iulian Soare

Autoritate de reglementare a concurenței din Italia a amendat Google cu 102 milioane de euro pentru că a exclus din ecosistemul Android o aplicație de… Mai mult

Europa

Elon Musk s-a răzgândit: nu mai accepta bitcoin ca plată a mașinilor Tesla și invocă motive ecologice. Încurajează alte criptomonede

Adrian N Ionescu

Miliardarul Elon Musk, fondatorul Tesla, cea mai mare companii producătoare de mașini electrice, a fost autorul unui nou spectacol de volatilitate a criptomonedei bitcoin, anunțând… Mai mult

Stiri

Reorganizare a Academiei de Poliție – Cele 2 școli doctorale și 4 din cele 6 facultăți se desființează

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat joi proiectul de HG privind organizarea și funcționarea Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza, un document ce prevede desființarea celor două școli… Mai mult