Ministrul Cercetării, Bogdan Gruia Ivan, a lansat marți un apel către actorii ce pot contribui la elaborarea strategiei naționale privind Inteligența Artificială, pentru a participa în următoarele luni la finalizarea acesteia. Strategia va fi încheiată la sfârșitul anului, urmând a fi adoptată prin HG, a anunțat ministrul, cu prilejul lansării dezbaterii publice privind elaborarea strategiei.
„Fac apel la cei care pot să vină cu un input foarte concret pe această strategie, pentru a ne asigura de etica ei, să o facă în următoarele două luni şi jumătate, cât o să o avem în dezbatere. Vrem să anticipăm şi să ne pregătim pentru ceea ce va urma atât la nivelul schimbării job-urilor pentru viitor, (…) avem o cercetare făcută, începută în urmă cu un an şi jumătate de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi Agenţia pentru Digitalizarea României, care a reuşit să incumbe informaţii venite din partea mediului universitar, Academiei Române, zonei private, industrie. (…) Pe lângă Academia Română, pe lângă universităţi, pe lângă toată industria, (…) din punctul meu de vedere, inclusiv zona bisericilor poate să fie consultată în această direcţie, pentru că vorbim despre drepturile oamenilor”, a declarat ministrul.
Cadrul strategic național în domeniul AI
Cadrul strategic național în domeniul inteligenței artificiale (CSN-IA; Strategia), pentru perioada 2023-2027, elaborat cu fonduri europene din exercițiul 2014 – 2020, de către Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.
CSN-IA are o perioadă de implementare proiectată în intervalul 2023-2027 și este considerată reper pentru pregătirea societății românești în înțelegerea, acceptarea și valorificarea proceselor transformative generate de inteligența artificială.
Documentul pleacă de la estimarea că până în 2030 cca. 70% din companii vor utiliza cel puțin o tehnologie IA (viziune computerizata, prelucrarea limbajului natural, asistenți virtuali, automatizare/robotizare, machine learning) iar tehnologia va genera rezultate economice adiționale de aproximativ 1,2% creștere anuală a PIB global.
Pentru elaborarea CSN-IA a fost realizat un sondaj din rezultatele căruia au rezultat următoarele sectoare de aplicabilitate prioritare, din perspectiva interesului manifestat de către respondenți:
- Infrastructură, transport și Smart City (67%)
- Cercetare – Dezvoltare – Inovare (65%)
- Sănătate (60%)
- e-Guvernare și administrație publică (57%)
- Educație (51%)
- Dezvoltare software și servicii IT (49%)
- Agricultură (40%)
- Securitate și apărare națională (36%).
Obiectivele generale ale CSN-IA
- Susținerea educației în cercetare-dezvoltare și formare de competențe specifice IA
- Dezvoltarea unei infrastructuri reziliente și a unor seturi de date utilizabile și reutilizabile
- Consolidarea sistemului CDI în domeniul IA
- Încurajarea transferului tehnologic din mediul de cercetare – inovare în cel de producție
- Susținerea măsurilor care să încurajeze adoptarea IA în societate
- Constituirea unui sistem de guvernanță și a unui mediu adecvat de reglementare a IA.
Cele șapte cerințe-cheie pe care trebuie să le respecte IA:
- supraveghere de către agent uman
- robustețe tehnică și siguranță
- confidențialitatea și guvernarea datelor
- transparenţă
- diversitate, nediscriminare și corectitudine
- bunăstarea mediului și a societății
- responsabilitate.
Probleme ce pot afecta adoptarea și dezvoltarea domeniului IA în următoarea perioadă
- România dispune de un număr redus de programe de studii specializate în IA, atât la nivel de master cât și licență, dar și de un număr extrem de redus de cursuri intensive în domeniul IA. Ca urmare, există și o lipsa a personalului calificat pentru predarea disciplinelor avansate.
- Capacitatea redusă de retenție a capitalului uman pe IA, România fiind una din sursele de migrare a angajaților cu competențe atât IA cât și în general în TIC.
- Capacitatea redusă de a accesa fonduri europene pentru cercetare este o problemă importantă a cercetării. Cu toate că există un număr important de centre de cercetare din România, inclusiv în cadrul celor mai importante universități, care au ca domeniu de interes IA și care participă la proiecte în acest domeniu, gradul de implicare a acestora în proiecte de cercetare în IA la nivel european este unul redus, România nereușind să atragă sume peste pragul de 2% din fondurile totale disponibile între anii 2009-2018.
- În prezent, există doar un număr redus de companii private care susțin grupuri de cercetare în IA și care să fie reprezentate prin publicații științifice și participări la conferințe internaționale din 64 domeniu, centrele, grupurile de cercetare și cercetătorii în inteligență artificială desfășurându-și activitatea preponderent în instituții academice.
- Colaborarea redusă a companiilor cu universitățile, sectorul public și cu parteneri externi. Conform INS, 30,2% din totalul întreprinderilor inovatoare au fost angajate în acorduri de cooperare pentru inovare. Ponderea cea mai mare din aceste colaborări a vizat acorduri cu clienți sau cumpărători din sectorul privat. Doar 5,1% din totalul acordurilor au fost realizate cu universități sau alte instituții de învățământ superior, administrație publică sau instituții de cercetare publice, în timp ce 5,8% dintre aceste acorduri au implicat parteneri externi României.
- Numărul mic de companii care sunt angajate în activități de inovare. În ceea ce privește inovarea în mediul de afaceri, dintr-un total de 28,776 de întreprinderi cu peste 9 salariați ce activează în domeniile industrie și servicii, doar 14,6% sunt angajate în activități de inovare (4198) conform INS pentru perioada 2016-2018.
- Numărul mic de companii care utilizează IA. Conform Eurostat, în România doar 6% din companiile cu cel puțin 10 angajați și excluzând sectorul financiar, utilizează inteligența artificială, ceea ce este aproape de media europeană de 7%, dar mult sub cea a Irlandei de 23%.
****
Urmărește-ne pe Google News
