fbpx

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

de Marin Pana , 4.5.2021

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță de media statelor UE.
Cu o valoare de doar 0,148% ( 12,6 mii persoane din cele 8.521,1 mlioane de persoane ocupate), ne situăm în urma Bulgariei (0,150%), Slovaciei (0,209%) și Portugaliei (0,226%), la mare distanță de media UE (0,400%).

În anul 2020, au fost 393 mii jurnaliști înregistrați la nivelul celor 21 de state membre UE care au avut date disponibile, ceea ce reprezintă 0,2% din totalul angajaților europeni. Proporția dintre femei și bărbați a fost aproape egală (48%, față de 52%). Pe grupe de vârstă, distribuția a fost și ea echilibrată, cu 34% sub 35 de ani, 35% între 35 și 49 de ani și 32% cu vârsta de la 50 de ani în sus.

Dacă se face extinderea la activitățile asociate cu jurnalismul, circa 789 mii de persoane erau angajate în cele 27 de state membre în sectorul publicațiilor, de la cărți și cotidiane, pînă la reviste și periodice. Ceea ce ridică ponderea în totalul forței de muncă la 0,4% pe ansamblul Uniunii.

Pentru referință, menționăm că cele mai ridicate rate ale ocupării în publicare se regăsesc în țările nordice, respectiv Suedia, Finlanda, danemarca și Germania.
Ceea ce spune multe în privința legăturii dintre democrația prin informare și nivelul de dezvoltare socio-economic la care aspirăm.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / O măsură împotriva libertății presei, chiar de Ziua libertății presei”)

Scădere practic independentă de efectul pandemiei

În ceea ce ne privește ca evoluție în timp, datele publicate de Eurostat arată că declinul din sectorul de activitate care include jurnaliștii a început după ieșirea din criza precedentă și nu are legătură directă cu reducerea recentă de activitate, soldată cu declinul economic de anul trecut.

O timidă tentativă de revenire spre nivelul uzual din Europa a avut loc în 2018 (nota bene, sub nivelul consemnat în 2011) dar a fost urmată de o cădere bruscă.

Mai mult, oarecum suprinzător, diminuarea numărului celor implicați a fost minimă sub efectul pandemiei, de la 12,9 mii persoane în 2019 la 12,6 mii persoane în 2020.

***

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.5.2021

3 comentarii

  1. Emanuel G
    4.5.2021, 3:39 pm

    Probabil suntem și țara cu cei mai puțini cercetători. Nu mă refer la cercetarea umanistă, ci în special la cercetarea din științele exacte – matematică, fizică, chimie – și din universitățile tehnice: adică acea cercetare care ar putea fi convertită în PIB.

    • carcotasul
      5.5.2021, 10:07 am

      Este bine sa fie asa, deocamdata, fiindca – poate ca nu stiti – cercetatori in stiinte exacte in Romania, care sa fie preocupati in primul rand de a obtine rezultate aplicabile in “economia bazata pe cunoastere” nu prea exista. Propunerile de teme de cercetare sunt in asa fel coafate incat sa dea impresia preocuparii pentru aplicabilitate in economie, dar au in vedere in primul rand obtinerea de salarii cat mai bune pentru directorii de proiecte si colectivele lor. La aceasta situatie a contribuit esential si – dar nu numai – criteriul impus de minister al ‘vizibilitatii” publicatiilor, care criteriu an dus si la ridicole tentative, reusite in primul moment, de a vopsi cioara importantei unor publicatii romanesti.
      Este nevoie in primul rand de impunerea unor criterii de finantare si evaluare a rezultatelor cercetarii in stiintele aplicative si exacte care sa IMPUNA o atitudine cu adevarat responsabila in privinta aplicabilitatii in economia romaneasca. Desi cercetatorii romani se opun acestui tip de abordare, e clar ca in statele cu economie competitiva acest stil de finantare a dus la progresul inregistrat de acestea. Si nu e deloc adevarat ca aceste criterii vor omora cercetarea fundamentala, ba, dimpotriva – pot sustine asta cu exemple peremptorii – acest stil va da de lucru (si bataie de cap !) “teoreticienilor” ce vor avea in fata sarcina explicarii unor mecanisme si fenomene noi, rezultate din aplicabilitate.
      Mai intai se impune asezarea cercetarii aplicabile in economie pe baze sanatoase in ceea ce priveste evaluarea posibilitatilor acesteia si a rezultatelor, incepand cu legiferarea clara a cerintei ca aceasta cercetare sa aiba, obligatoriu, in vedere in primul rand aportul la competitivitatea economiei romanesti si, in consecinta, elaborarea unor conditii si criterii care sa elimine posibilitatea prezentarii unor valori false sub aceste aspecte. Statele cu economie dezvoltata au de multa vreme in functiune satisfacatoare mecanisme care asigura orientarea cercetarii spre cresterea competitivitatii economiei, SUA fiind cel mai bun exemplu in acest sens. In Europa functioneaza de asemenea eficient sisteme “personalizate” ce raspund acestei cerinte.
      Un ultim cuvant: este imperios necesara legarea criteriilor de evaluare a adevaratei contributii stiintifice obtinute in universitati cu necesitatea contributiei efective la progresul real si la competitivitatea economiei noastre nationale. In acest context, am sa redau spusele unui regretat detinator al Premiului Nobel, fizicianul si profesorul elvetian Rohrer, co-inventator al microscopiei electronice cu efect tunel, pe care l-am auzit spunand – si i-am dat dreptate – ca nu cresterea numarului de cercatatori (spunea asta imbratisand cu privirea cladirile de laboratoare de la Sophia-Antipolis) este calea si garantia unei cercetari de varf. Nu cred ca in Romania poate fi altfel, mai ales ca, de muuuulti ani avem experienta rezultatului promovarii cercetarii ca numar de angajati si nu ca valoare profesionala, chiar si dupa ce unii “corifei” au revenit acasa din strainatate, unde s-au comportant onorabil ca profesionisti, dar de unde au adus doar teme de cercetare favorabile activitatii lor de-acolo si nu au aratat nici-un fel de preocupare fata de dezvoltarea in Romania a “economiei bazate pe cunostere”, ci au “intors-o” in asa fel incat sa primeasca finantare de la buget pe baza fostelor performante ale lor care nu au nici-o legatura cu dezvoltarea Romaniei. Continuand pe acesta cale, nu vom obtine – platite cu bani publici – decat rezultate slabe sau cel putin mediocre in atingerea scopului principal, cel al cresterii competitivitatii economiei romanesti (prin cresterea reala a valorii adaugate in activitatea economica).

  2. carcotasul
    5.5.2021, 10:20 am

    Cat despre jurnalisti, mai ingluma, mai in serios, trebuei spus ca NU CRESTEREA NUMARULUI lor ar trebui sa fie preocuparea principala, ci esentiala imbunatatire a cunosterii de catre acestia a limbii romane, la a carei schilodire – cu osebire remarcandu-se in acest sens jurnalistii / reporterii tineri de la toate televiziunile – jurnalismul actual are o “inestimabila” contributie, depasita doar de contributia scolii actuale. Oare cum se face selectia acestor jurnalisti ? Judecand dupa prestatia lor, cred ca relatiile tip p.c.r. (pile, cunostinte, relatii) joaca rolul principal. Rezultatul este si va fi in continuare saracirea limbii romane vorbita de public in general, ceea ce ar intrista pana la alcrimi pe bravii nostri inaintasi intru propasirea limbii romane (fratii Vacaresti, apoi Mihai Eminescu si multi altii), sarcina in fata careia Academia Romana pare a dormi in front, seazand in fotolii caldute si visan la gloria trecuta, pe cale de disparitie… din pacate.

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban anunță că își depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor

Vladimir Ionescu

Ludovic Orban a anunţat că îşi va depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, după ce a fost învins de premierul Florin… Mai mult

Europa

Criza diplomatică dintre China şi Canada s-a încheiat după eliberarea şefei Huawei

Vladimir Ionescu

Criza diplomatică dintre China şi Canada, survenită după ce cea dintâi a deţinut doi cetăţeni canadieni drept răspuns la arestarea directoarei financiare a Huawei de… Mai mult

Stiri

Cristian Ghinea confirmă că va participa, alături de Florin Cîțu, la reuniunea cu preşedintele Comisiei Europene

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea (USR PLUS), anunţă că va participa luni la întâlnirea cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der… Mai mult

Stiri

Aripa Florin Cîțu preia conducerea PNL

Razvan Diaconu

  Florin Cîţu este câştigătorul alegerilor interne din PNL, reuşind să-şi asigure 2.878 de voturi, echivalentul a 60,2% din voturile valabil exprimate. Ludovic Orban a… Mai mult

Stiri

USR PLUS insistă: exclus să revenim la guvernare cu Florin Cîţu premier

Razvan Diaconu

USR PLUS şi-a reiterat sâmbătă poziţia luată printr-o decizie unanimă şi anume că nu poate reveni la guvernare cu Florin Cîţu premier. “Această decizie nu… Mai mult

Europa

Angela Merkel – un ultim apel pentru susţinerea candidatului CDU Armin Laschet

Iulian Soare

Angela Merkel a lansat sâmbătă un apel pentru a-l vota pe conservatorul Armin Laschet, în numele “viitorului” Germaniei, în ultimul său miting din ajunul unor… Mai mult

Stiri

Noapte “de foc” la spitalul de boli infecţioase din Iaşi cu pacienți Covid

Razvan Diaconu

Noaptea de vineri spre sâmbătă a fost una “de foc” la Spitalul de Boli Infecţioase “Sf. Parascheva” din Iaşi, a declarat managerul instituţiei, dr. Florin… Mai mult