fbpx

La obiect

Inflația anuală a urcat la 3,75% – influențe negative conjuncturale pe toată linia

Inflația anuală a urcat la 3,75% conform datelor publicate de INS, după ce prețurile s-au majorat în luna aprilie 2021 cu 0,53% iar efectul de… Mai mult

11.06.2021

La obiect

Falanga noastră din Bruxelles. Incredibil de slaba reprezentare a României în instituțiile UE

„Nu există niciun cetățean român care să ocupe o funcție de conducere în calitate de director general, în timp ce prezența cetățenilor români în alte… Mai mult

09.06.2021

Analiză

Joe Biden vine în Europa – lunga listă a defectelor de reparat în relația transatlantică

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, începe miercuri, în Europa, primul său turneu în străinătate – o săptămână plină, cu vizite în Marea Britanie,… Mai mult

09.06.2021

La obiect

Deficitul comercial trece de 7 Miliarde de euro (3% din PIB) după doar 4 luni din an. Peste un miliard deficit vine numai din alimente

Deficitul comercial pe aprilie 2021 s-a redus la 1,73 miliarde euro, potrivit datelor comunicate de INS. Semnificativ sub valoarea record din luna precedentă (2,25 miliarde… Mai mult

09.06.2021

România, singurul stat UE în care vechimea medie în muncă a scăzut din anul 2000 încoace

de Marin Pana , 9.6.2020

România este singurul stat UE în care vechimea medie în muncă  a scăzut din anul 2000 încoace, potrivit datelor publicate de Eurostat.

De la 36 de ani la finele secolului trecut, durata medie de activitate cu carte de muncă s-a redus la doar 33,8 ani în 2019, ceea ce ne-a trimis sub media europenă și pe locul șase din coadă (vezi graficul).

Pentru referință, menționăm că două țări au trecut pragul de 40 de ani ( Suedia, 42,0 ani) și Olanda (41,0 ani) iar cele mai mici durate medii de muncă s-au consemnat în Italia (32,0 ani), Croația (32,5 ani) și Grecia (33,2 ani). Media UE a ajuns la 35,9 ani iar statele care au progresat cel mai mult la acest indicator au fost Malta (7,6 ani), Ungaria (6,9 ani) și Estonia (5,6 ani) iar Danemarca (1,7 ani) și Grecia (1,8 ani) au fost pe ultimele locuri, dacă facem abstracție de contraperformanța României.

Desigur, părăsirea țării în căutare de locuri de muncă a fost un factor important, dar acesta nu explică de unul singur de ce am înregistrat singurul declin european al duratei de muncă pe parcursul ultimelor două decenii. Iar asta pe fondul creșterii vârstei de pensionare care a ajuns anul trecut la 65 de ani pentru bărbați ( majorată la acest nivel încă din 2015), în timp ce la femei se va atinge treptat vârsta legală de 63 de ani de-abia în anul 2030 (cum rămâne cu egalitatea prevăzută de Constituție, probabil că ne lămuresc alții) .

De reținut, stagiul complet de cotizare a fost stabilit la 35 de ani ( deja învigoare la bărbați dar programat a fi atins tot în 2030 la femei). Adică sub media de muncă europeană și sub uzanța din anul 2000, ceea ce ar trebui să ridice o serie de semne de întrebare în privința modului în care a fost gândită și adoptată legea, precum și a sustenabilității sistemului de pensii, de la așa-zisa solidaritate între generații și până la explicarea unor pensii relativ după „o viață de muncă” ( depinde de durata „vieții”, care zice statistica europeană că a fost în scădere).

În fine, dar nu în ultimul rând, poate că ar trebui revizuită și politica de gen, unde femeile române dețin recordul european în materie de scădere a duratei de muncă, cu 3,9 ani mai puțin între 2000 și 2019. Bărbații au ieșit și ei pe minus, dar au cedat locul întâi la mare luptă, aproape un an mai puțin noi și ceva mai mult de un an grecii, care au „beneficiat” de o rată oficială a șomajului mult mai mare.

Totodată, diferența de gen în România a fost semnificativ mai ridicată (37 ani la masculin și 30,3 ani la feminin, ceea ce explică în bună parte și decalajele destul de consistente de pensii între bărbați și femei). Pentru referință și reflecție, menționăm că în Spania, durata de muncă a crescut din 2000 încoace cu 8,9 ani la femei și doar 0,3 ani la bărbați, astfel încât anul trecut s-a ajuns la 37,4 ani la bărbați și 32,8 ani la femei.

Toate aceste particularități au complicat situația bugetului de asigurări sociale, cât și deciziile aferente. Care vor trebui cântărite atent din perspectiva echității sociale și a considerației față de generațiile viitoare de pensionari și de plătitori de pensii plus datorie externă, aferentă potențialelor aventuri bugetare cu iz legal.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.6.2020

Un raspuns

  1. Andrei
    10.6.2020, 4:18 pm

    Munca la negru si pensionari anticipate. Traiasca PSD.

Lăsați un comentariu


Europa

Înfrângere zdrobitoare pentru Emmanuel Macron în alegerile regionale din Franța

Iulian Soare

Partidele de stânga și de dreapta sunt câștigătoarele alegerilor regionale franceze organizate duminică, depășind atât La République n Marche, partidul lui Emmanuel Macron, cât și… Mai mult

Europa

Regulile ajutorului de stat – Comisia Europeană pregătește relaxarea

Iulian Soare

Comisia Europeană va prezenta în a doua jumătate a acestui an o revizuire amplă a regulilor de ajutor de stat cu scopul de a facilita… Mai mult

Europa

G20: Italia vrea impunerea unor condiții de muncă mai bune pentru terții care lucrează cu multinaționalele

Iulian Soare

Italia va solicita țărilor din Grupul G20 să ceară ca marile mutinaționale să îşi asume responsabilitatea pentru condiţii de muncă oferite de furnizorii lor, ca… Mai mult

Stiri

Cel mai mare consumator de energie și-a redus consumul cu 3,9% – INS

Vladimir Ionescu

Consumul brut de energie din industrie – cea mai energo-intensivă, industria metalurgică, a fost anul trecut de 55.643,5 TJ (terajoule – un milion de jouli),… Mai mult

Stiri

Video / 7 lucruri despre CRONICI spuse de 7 cititori de top în 3 minute

Redacţia

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini… Mai mult

Stiri

Ajutoare de urgență pentru gospodăriile inundate – procedură simplificată

Vladimir Ionescu

Premierul Florin Cîţu a anunțat duminică, la o videoconferinţă cu prefecţii, că se lucrează la o procedură simplificată de acordare a ajutoarelor de urgență destinate… Mai mult

Stiri

Ilie Bolojan: Instituțiile publice, gândite ca o bază de angajări – am dat afară 60 din 80 și fac exact aceleași lucruri cu 20 de oameni

Vladimir Ionescu

Instituţiile publice au fost gândite “să fie o bază de angajări”, astfel încât au ajuns să fie supraîncărcate cu personal și cu salarii foarte mari,… Mai mult