fbpx

La obiect

Valul 4 ante portas: la ce se așteaptă autoritățile și experții și ce măsuri pregătesc

Peste o săptămână începe noul an școlar, pe fondul unei rate de vaccinare anti-Covid de numai 35% din populația adultă, în condițiile în care valul… Mai mult

07.09.2021

Digital

Digitalizarea Sănătății a pornit din Vest: 3 județe au cloud comun și caută soluții eHealth

Trei Direcții Județene de Sănătate Publică din vestul țării – Arad, Timiș și Hunedoara – au reușit în 30 de zile, cu ajutorul STS, să… Mai mult

07.09.2021

Evenimentul

Miniștrii USR-PLUS și-au anunțat demisiile – guvernul Cîțu s-a rupt sub privirile președintelui Iohannis

Miniștrii USR PLUS au anunțat luni seară, cu demisiile în mâini, decizia de a se retrage din Guvernul Cîțu, mișcarea fiind aprobată de Biroul Politic… Mai mult

06.09.2021

La obiect

Creșterea comerțului se stabilizează – rămâne discrepanța severă față de evoluția PIB

Vânzările cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) au înregistrat în luna iulie 2021 o creștere de 6,1% pe seria brută față de luna precedentă, potrivit… Mai mult

06.09.2021

România, singurul stat UE în care vechimea medie în muncă a scăzut din anul 2000 încoace

de Marin Pana , 9.6.2020

România este singurul stat UE în care vechimea medie în muncă  a scăzut din anul 2000 încoace, potrivit datelor publicate de Eurostat.

De la 36 de ani la finele secolului trecut, durata medie de activitate cu carte de muncă s-a redus la doar 33,8 ani în 2019, ceea ce ne-a trimis sub media europenă și pe locul șase din coadă (vezi graficul).

Pentru referință, menționăm că două țări au trecut pragul de 40 de ani ( Suedia, 42,0 ani) și Olanda (41,0 ani) iar cele mai mici durate medii de muncă s-au consemnat în Italia (32,0 ani), Croația (32,5 ani) și Grecia (33,2 ani). Media UE a ajuns la 35,9 ani iar statele care au progresat cel mai mult la acest indicator au fost Malta (7,6 ani), Ungaria (6,9 ani) și Estonia (5,6 ani) iar Danemarca (1,7 ani) și Grecia (1,8 ani) au fost pe ultimele locuri, dacă facem abstracție de contraperformanța României.

Desigur, părăsirea țării în căutare de locuri de muncă a fost un factor important, dar acesta nu explică de unul singur de ce am înregistrat singurul declin european al duratei de muncă pe parcursul ultimelor două decenii. Iar asta pe fondul creșterii vârstei de pensionare care a ajuns anul trecut la 65 de ani pentru bărbați ( majorată la acest nivel încă din 2015), în timp ce la femei se va atinge treptat vârsta legală de 63 de ani de-abia în anul 2030 (cum rămâne cu egalitatea prevăzută de Constituție, probabil că ne lămuresc alții) .

De reținut, stagiul complet de cotizare a fost stabilit la 35 de ani ( deja învigoare la bărbați dar programat a fi atins tot în 2030 la femei). Adică sub media de muncă europeană și sub uzanța din anul 2000, ceea ce ar trebui să ridice o serie de semne de întrebare în privința modului în care a fost gândită și adoptată legea, precum și a sustenabilității sistemului de pensii, de la așa-zisa solidaritate între generații și până la explicarea unor pensii relativ după „o viață de muncă” ( depinde de durata „vieții”, care zice statistica europeană că a fost în scădere).

În fine, dar nu în ultimul rând, poate că ar trebui revizuită și politica de gen, unde femeile române dețin recordul european în materie de scădere a duratei de muncă, cu 3,9 ani mai puțin între 2000 și 2019. Bărbații au ieșit și ei pe minus, dar au cedat locul întâi la mare luptă, aproape un an mai puțin noi și ceva mai mult de un an grecii, care au „beneficiat” de o rată oficială a șomajului mult mai mare.

Totodată, diferența de gen în România a fost semnificativ mai ridicată (37 ani la masculin și 30,3 ani la feminin, ceea ce explică în bună parte și decalajele destul de consistente de pensii între bărbați și femei). Pentru referință și reflecție, menționăm că în Spania, durata de muncă a crescut din 2000 încoace cu 8,9 ani la femei și doar 0,3 ani la bărbați, astfel încât anul trecut s-a ajuns la 37,4 ani la bărbați și 32,8 ani la femei.

Toate aceste particularități au complicat situația bugetului de asigurări sociale, cât și deciziile aferente. Care vor trebui cântărite atent din perspectiva echității sociale și a considerației față de generațiile viitoare de pensionari și de plătitori de pensii plus datorie externă, aferentă potențialelor aventuri bugetare cu iz legal.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.6.2020

Un raspuns

  1. Andrei
    10.6.2020, 4:18 pm

    Munca la negru si pensionari anticipate. Traiasca PSD.

Lăsați un comentariu


Stiri

RePatriot Summit 2021 (30.09 – 03.10) unește Diaspora cu România. Perioada pentru aplicații este încă deschisă.

Redacţia

Între 30 septembrie și 3 octombrie are loc cea de-a VI-a Ediție a Summitului RePatriot, o inițiativă menită să strângă românii de pretutindeni și să… Mai mult

Europa

Ursula von der Leyen vine la București, dar după Congresul PNL

Victor Bratu

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine la Bucureşti ca să marcheze aprobarea PNRR pe 27 septembrie, a anunțat vineri Dana Spinanţ, purtător de… Mai mult

Stiri

Peste 37% dintre românii cu „vârstă de muncă” nu au o ocupație plătită – INS

Adrian N Ionescu

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 de ani a fost de numai 67,5% în Trimestrul 2 din 2021. Rata de ocupare este… Mai mult

Europa

Reuters: Angela Merkel nu pleacă încă, rămâne interimar până la formarea unui nou guvern german

Razvan Diaconu

După 16 ani în fruntea guvernului federal de la Berlin, Angela Merkel nu candidează la alegerile germane din 26 septembrie. Asta nu înseamnă însă că… Mai mult

Stiri

Franța a suspendat 3.000 de cadre medicale nevaccinate anti-Covid

Razvan Diaconu

Mii de angajați din sectorul sanitar au fost suspendați în Franța din cauza faptului că nu s-au vaccinat antiCovid. Cei suspendați nu își vor mai… Mai mult

Stiri

Transportatorii vin cu camioanele în București pe 29 septembrie, în protest contra ANAF

Vladimir Ionescu

Membrii celor 7 asociații patronale ale transportatorilor rutieri din România vor protesta miercuri, 29 septembrie, inclusiv de la volanul a 500 de camioane, împotriva deciziilor… Mai mult

Europa

Scandal în finanțele internaționale: Actualul șef FMI, acuzat că a crescut artificial cifrele Chinei, Banca Mondială desființează rapoartele Doing Business 2018 – 2020

Iulian Soare

Lideri ai Băncii Mondiale, inclusiv fostul director executiv și actual director executiv FMI Kristalina Georgieva (foto), au aplicat „presiuni nejustificate” asupra personalului pentru a urca… Mai mult