Marți, 24 mai 2016, ora 09:30, la Institutul Bancar Român, Aula Costin Murgescu, str. Negru Vodă, nr. 4 :
Cei care-și judecă propriile afaceri în cicluri de dezvoltare știu (!): problema banilor pare să fi trecut în plan secund : noul și cel mai incomod bolovan din calea extinderii și dezvoltării e acum spinoasa și mult mai dificila problemă a capitalului uman; a forței de muncă adecvat calificate.
Departe de breaking-news-urile fiecărei zile, mediul de afaceri duce o luptă acerbă cu această lipsă care se acutizează de la un an la altul, într-un context socio-economic marcat de multiple incertitudini.
La solicitările mediului de afaceri, publicatia cursdeguvernare.ro, în colaborare cu Banca Națională a României, organizează Conferința ”Capitalul uman al României – forța de muncă adecvată din economie și producătorul de valoare adăugată în societate: cum recuperăm ce am ignorat în ultimii 25 de ani”.
Oamenii de afaceri își vor găsi răspunsuri la întrebări stringente, prin speakerii invitați: deopotrivă autorități și reprezentanți ai punctelor de forță din piața muncii.
Vor conferenția:
Vasile Dâncu (vicepremier), Dorin Șaramet (Școala germană de învățământ profesional dual Kronstadt), Ionuț Dumitru (Consiliul Fiscal), Adrian Curaj (ministrul Educației -TBC), Florin Godean (Adecco), Sergiu Manea(BCR), Dragoș Pîslaru (ministrul Muncii), Mona Nicolici (Petrom), Varujan Pambuccian (comisia pentru Tehnologia informației, Camera Deputaților), Corina Bianca Gonteanu (ManpowerGroup), Mari
Experiențe, soluții, trenduri, imperative – și un desen al viitorului iminent :
– Cum își crează companiile un sistem paralel și eficient de pregătire a forței de muncă în legătură directă cu cerințele pieței – din experiența marilor investitori cu tehnologie înaltă, din economie:
și cum funcționează o astfel de școală de învățământ profesional dual
– Cum se recrutează forța de muncă de la sute de kilometri distanță și cum se relochează anual mii de oameni pentru (re)calificare. Și cum se păstrează apoi – din experiența marilor companii de rectutare
– Ce investiții am pierdut sau suntem pe cale să pierdem pentru că am rămas fără unul din principalele noastre avantaje comparative – profesionalizarea forței de muncă
– Cum trebuie să funcționeze sistemul de Educație pentru a asigura atât expertiza necesară creării de valoare adăugată mare, cât și întoarcerea pieței forței de muncă spre România meseriilor ?
– Ce șanse există ca cei care au migrat în ultimul deceniu să revină în România cu un ”import” de expertiză, mentalitate și determinare – din experiența proiectului Repatriot
– Cum refacem repede – dar repede! – acest capital fără de care dezechilibrele interne de dezvoltare se adâncesc. Cum ar arăta, în cazul unui eșec, piața muncii din România peste 5-7 ani, în cazul că azi nu întreprindem nimic
Evenimentul va avea loc marți, 24 mai 2016, ora 09:30, la Institutul Bancar Român, Aula Costin Murgescu, str. Negru Vodă, nr. 4.
Participarea la eveniment este liberă – cu rugămintea de a confirma la adresa conferinte@
Asociațiile patronale și profesionale sunt rugate să transmită aceasta invitație tuturor membrilor lor.
Agenda detaliată a conferinței poate fi descărcată AICI
NOTĂ:
Alte conferințe cursdeguvernare.ro pot fi studiate AICI
3 răspunsuri
A.)”Cum refacem repede – dar repede” acest capital uman?Simplu, prin „proiectul national de reconstructie economica si industriala” la care m-am referit prin E-mail!
1.Evaluarea-dezbaterea generala/politica si sociala a proiectului – 2 luni.
2.Constituirea „grupului de lucru” pentru transformarea proiectului economic in „proiect operational”, cu obiective si raspunderi concrete, pe termen scurt si mediu, cit si a proiectului de implementare – 4+2 luni.
3.Completarea grupului de lucru cu personal de specialitate (executiv)din ministere, administratia nationala, experti pe domenii, etc. – 2 luni.
(Supervizarea generala, de la inceput, a intregului parcurs programatic de catre UE – FMI , pentru a ne acorda resursele financiare de „avarie”, in cazul in care perturbarile programatice diminueaza incasarile la Buget, pentru a exista resursele sustinerii sectoarelor bugetare.)
4.Implementarea proiectului economic in Roamania – 6 – 12 luni, functie de capacitatea organizatorica nationala, data fiind lipsa pregatirii si experientei pentru o „reforma” globala, a „societatii economice romanesti”.
B.)Monitorizarea corectiva (si in timp real) a implementarii, pentru cunoasterea si cresterea gradului de asimilare (organica) de catre mediul economic si institutional national, a proiectului economic – cca 6 luni.
C.)Primele rezultate certe ale implementarii – dupa 6 luni.Adunind timpii (aproximativi) din evaluarea de mai sus, putem avea dupa 28 de luni, rezultatele proiectului economic.
Din acest moment, „sansele ca cei care au migrat in ultimul deceniu sa revina in Romania” sint de 5 la suta intre august – decembrie 2018, cu crestere anuala majora, dupa regula „bulgarelui de zapada”, functie si de numarul de locuri de munca industriale si in servicii industriale, create ca urmare a acestui proiect!Asta ar fi pe scurt solutia!Din momentul cunoasterii si demararii/ implementarii proiectului economic, se va diminua substantial si rata migrarii.
PS: „detalii”, la tel. 0721316019.
D.)In cazul in care – in cel mai scurt timp Romania nu-si asuma un proiect de reconstructie economica si industriala (deja existent), in 5- 7 ani, odata cu automatizarea si robotizarea productiei si serviciilor, dispar din Romania peste jumatate din locurile de munca industriale si in servicii private, existente – urmare a celei de a 4-a „revolutii industriale”.Semnalul acestei deveniri catastrofice pentru piata muncii romanesti, a fost dat deja prin modernizarea prin robotizare, a uzinei de autoturisme Dacia.Cu alte cuvinte, exodul astazi cit de cit „voluntar” al populatiei active, devine unul fortuit peste 5 – 7 ani. Nefunctionalitatea cunoscuta a UE sau un „brexit general”, ne poate duce la o situatie economica si sociala nationala, cunoscuta doar in filmele apocaliptice!
In comentariul precedent am propus solutia sistemica- pentru realizarea unui capital uman performant, care sa ramina in tara – solutia fiind de 26 de ani, una imposibila pentru clasa politica.
Din pacate, lipsa de performanta a fortei de munca incepe sa fie „construita” din clasa a V-a, lucru pe care l-am constatat discutind cu profesori la clasele 5-8.Ca urmare a acestei experiente, voi incerca sa prezint si generalizez citeva lucruri care sint imposibil de realizat, in lipsa acelui proiect economic, care sa creieze pentru parinti, profesori si elevi conditiile minimale, pentru o angajare totala in procesul de invatare.
1.De la profesori, am aflat ca elevii vin la scoala cu temele nefacute, fara sa fi invatat ceeace le-a fost predat, proportia respectiva atingind (inspaimintatoarea) cota de 75 la suta! Practic aceasta proportie de neinvatare, la cea mai mare parte din scolile primare, ar trebui sa conduca la acelasi procent de repetentie!Din motive birocratice cunoscute – profesorii acorda note de trecere, adica la sfirsit de semestru (si dupa teze), dau note „gratuite”, incit elevii aflati in situatia aceasta, sa treaca clasa.Sint lasati repetenti, doar cei care la nici o materie de baza, nu promoveaza.Daca profesorii ar fi exigenti ca acum 40 de ani, doar 4-5 elevi ar trece clasa.Testele se falsifica sau sint neconcludente in acest sens.
2.Profesorii predau relativ bine si se preocupa de elevi, mai mult decit rezulta din perceptia publica – fiecare om realizaindu-se daca isi face treaba, lucru valabil chiar si cu salariile actuale.
3.Problema de FOND este a lipsei legaturii dintre profesori si parinti, in lipsa unui sistem informatic on-line, prin care parintii sa stie ce lectii si ce au de invatat elevii.Parintii celor mai slabi elevi, se pling ca copilul lor spune ca n-are nimic de scris si invatat si cu asta gata cu controlul parintelui.Il cearta sau bate dupa sedinta cu parintii si asta-i tot.
Am sugerat inspectoratului scolar GORJ crearea unui sistem informatic la fiecare scoala, prin Internet, astfel ca profesorii sa comunice/anunte on-line parintilor lectiile si ce este de invatat, pe fiecare materie, la sfirsitul orelor de scoala.Costurile ar fi derizorii pentru acest sistem, fata de elevii esuati, care termina clasele a 5-8 fara sa stie table inmultirii, fara sa fie capabili sa faca operatii de adunare si scaderi, iar in felul acesta sint „promovati” mai departe, spre liceu.Cel mai mare CONTRIBUTOR la esecul scolar, este lipsa parintilor de cunoastere/informare zilnica/saptaminala asupra evolutiei elevului.
Se livreaza apoi liceelor, elevi gata „calificati” in directia neinvatarii si inducerii in eroare a parintilor, iar profesorii trec clasa pe oricine de nevoie.Apoi facem dezbateri despre lipsa sau clasa joasa a pregatirii fortei de munca.
4. Teoretic, parintii ar trebui sa tina sub supraveghere scolara absoluta elevii de a V-VIII-a, dar astazi, ei nu mai sint capabili de acest lucru.Personal am „acuzat” parintii unor elevi (tata 50 de ani,mama 41 de ani), ca „au scapat” pe cei doi elevi ai lor din mina!Practic, tatal se zbate sa GASEASCA DE LUCRU si sa-i poata intretine, intr-o tara in care nu mai exista locuri de munca si trebuie sa traiasca din „expediente”, adica face orice gaseste de lucru.Mama vine darimata de la lucru, dupa orele de noapte si nu mai este capabila si de altceva.
Aceasta-i situatia a 3 milioane de salariati cu salariu minim pe economie si a altor milioane fara acesti bani, incapabili de a sta zilnic cu elevul spre a-l ajuta.
Lipseste acea starea a Vesticului, care dupa 8 ore de munca, poate sa se refaca 2 ore, apoi 2 ore sa se ocupe cu supravegrerea copilului-elev.Starea dezastruoasa economica a parintilor, impune o viata HAOTICA, in cursul careia elevii/copiii ajung pe ultimul loc ca preocupare, fiind total neglijati scolar si educativ.
De unde atunci, forta de munca inalt calificata – chiar daca se vor reface si scolile profesionale, unde acelasi dezinteres pentru invatatura si calificare practica – va produce ceva identic ca valoare profesionala, cu absolventul de azi al liceului?
1.Dezbaterile asupra problematicii calitatii slabe a capitalului uman si ale migratiei acestuia – sint utile pentru a fi identificate de catre politicieni, antreprenori, economisti, reprezentantii scolii, ai legislatorilor si ai parintilor (?), cauzele si solutiile remedierii acestor stari de lucruri.
Ele pot conduce la masuri tehnice, organizatorice, legislative etc. care puse in practica amelioreza situatia in domeniu.
Dezbaterile si conferintele nu pot insa tine locul unui „proiect economic de tara”, care sa abordeze si elimine toate blocajele si cauzele sistemice ale lipsei fortei de munca sau a slabei sale calitati.Fara a merge pe aceste doua planuri, dezbaterile ramin pur teoretice, iar viata economica nationala continua perdant, cu o forta de munca tot mai „rara” si mai slab calificata profesional.