În primele opt luni ale acestui an, România a importat o cantitate de 5,63 milioane de tone de petrol, cu 16,5% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Circa 35% din aceste importuri au fost realizate din Federația Rusă, conform datelor INS transmise cursdeguvernare.ro. Practic, România a importat în perioada 1 ianuarie -31 august 2022, o cantitate de aproape 2 milioane de tone, în valoare de 1,18 miliarde de euro.
Începând de astăzi, 5 decembrie 2022, statele membre UE nu vor mai putea importa petrol din Rusia pe cale maritimă, cu câteva excepții, iar din 5 februarie 2023 va intra în vigoare embargoul pe produse petroliere (benzină și motorină) din Rusia.
Din punct de vedere valoric, importurile de petrol realizate în primele opt luni ale acestui an au depășit importurile de țiței realizate în 2021cu 27,5%, iar față de 2020, primul an de pandemie, importurile de petrol au fost mai mari cu peste 83%, ajungând la 3,67 miliarde de euro.
Practic, în primele opt luni am importat petrol în valoare de 3,67 miliarde de euro, nivel apropiat de importurile de țiței realizate în anul 2019, care s-au situat la 3,66 miliarde de euro.
Diferența este dată însă de cantități. Dacă în anul 2019 România importa 8,66 milioane de tone cu suma de 3,669 miliarde euro, în primele opt luni, pentru o sumă egală am reușit să importăm abia 5,63 milioane de tone, întrucât cotația țițeiului a urcat semnificativ după invazia Rusiei în Ucraina.
(Citiți și: „Cotația țițeiului a urcat luni pe fondul embargoului UE asupra petrolului rusesc, OPEC+ menține producția scăzută”)
Jumătate din importurile de țiței au venit din Kazahstan
Din 2019, cele mai mari importuri de țiței ale României au fost realizate din Kazahstan, țară care a detronat din acest punct de vedere Federația Rusă, principalul partener comercial al României pentru aprovizionarea cu țiței.
Statul kazah deține compania KazMunayGas, acționarul majoritar al fostului grup Rompetrol. Mai mult, rafinăria Petromidia, parte a grupului Rompetrol, cea mai nouă rafinărie din România, a fost modernizată în ultimul deceniu așa încât să proceseze țițeiul kazah, din care se obține mai multă motorină decât din petrolul rusesc.
România este deficitară la acest capitol, întrucât din cele 10 rafinării din România doar 4 mai sunt în funcțiune, iar dintre acestea doar 3 mai procesează petrol: Petromidia (KMG Internațional – fostul Rompetrol), Petrobrazi (OMV Petrom) și Petrotel (Lukoil).
Rafinăria Vega de la Ploiești, parte a grupului Rompetrol, nu mai procesează petrol, concentrându-se pe producția de materiale auxiliare, în special producția de bitum îmbunătățit cu polimeri.
Chiar dacă avem 3 rafinării în funcțiune, România este nevoită să importe motorină pentru a acoperi consumul intern.
Conform datelor INS, în primele opt luni din acest an, mai mult de jumătate din importurile totale de petrol au fost efectuate din Kazahstan. Mai exact, 2,86 mil. tone din cele 5,6 mil. tone.
În 2021, din cele 6,82 milioane de tone de petrol 3,15 mil tone, ceea ce reprezintă 46% din total, au fost importate din Kazahstan. Din Federația Rusă, importurile realizate anul trecut s-au cifrat la 1,81 milioane de tone, adică 26,5% din total.
Virgil Popescu: Embargoul nu ne va afecta
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a dat asigurări, luni, că embargoul UE împotriva țițeiului din Federația Rusă nu va avea efecte asupra României, întrucât cele trei companii, OMV Petrom, Rompetrol și Lukoil au găsit resurse alternative și nu mai aduc țiței rusesc pe cale maritimă.
Mai mult, oficialul Guvernului spune că nici după data de 5 februarie 2023, dată la care intră în vigoare embargoul asupra produselor petroliere (carburanți) din Rusia, România nu se va confrunta cu dificultăți în aprovizionare.
„Nu am stat cu mâna în sân să aşteptăm 5 decembrie (data intrării în vigoare a embargoului – n.r.), ci am purtat „n” discuţii cu companiile petroliere şi toate rafinăriile din România încă de săptămâna trecută procesează doar ţiţei non-rusesc, deci România este independentă de ţiţeiul rusesc. Nu vom avea probleme cu aprovizionarea cu petrol şi cu produse petroliere, odată cu intrarea în vigoare a embargoului”, a spus, într-o conferință de presă, Virgil Popescu.
Radu Dudău: „Efectele se vor vedea abia anul viitor”
Majoritatea importurilor de țiței rusesc a fost realizată de Lukoil pentru rafinăria Lukoil, cu o capacitate de rafinare de 2,5 milioane de tone, ne-a precizat Radu Dudău (foto), director Energy Policy Group (EPG). Potrivit acestuia, și OMV Petrom a importat țiței sau produse petroliere în anii trecuți din Federația Rusă.
„Cu ceva bătăi de cap, se pare că aceste companii au reușit să găseasă resurse alternative. Trebuie să imporți acea varietate de țiței care se pretează cu instalația ta de rafinare, iar cea mai bună variantă era petrolul iranian”, ne-a explicat Radu Dudău.
Totuși, importatorii au ales să achiziționeze petrol de pe alte piețe, din Iran nemaifiind făcute importuri de țiței din 2016, an în care 4,46% din importurile totale de petrol au fost realizate din Iran.
Principalele țări partenere de unde România se aprovizionează cu petrol, după Kazahstan și Rusia, sunt Irak, Azerbaidjan, Turkmenistan si Tunisia.
În acest an, așa cum se poate observa și din graficul de mai sus, au fost făcute importuri în valoare de 76 milioane de euro din Turcia, pentru o cantitate de 92.113 tone.
Potrivit lui Radu Dudău, în luna decembrie nu vom avea parte de șocuri, întrucât companiile din România și-au făcut stocuri și se pot orienta spre piețele internaționale.
Totuși, reprezentantul EPG nu exclude ca de anul viitor toate măsurile decise la nivel european să se reflecte la consumator, în special la pompă, pentru achiziția de motorină.
Din februarie sau chiar înainte, motorina s-ar putea scumpi
Partea a doua a embargoului va avea efecte care se vor vedea și în buzunarul șoferilor, întrucât companiile petroliere din România vor trebuie să identifice surse de aprovizionare pentru motorină.
România este importator net de motorină, producția celor trei rafinării nu acoperă consumul, ne-a explicat radu Dudău.
„După intrarea în vigoare a embargoului referitor la produsele rafinate (benzină, motorină -n.r.) din Rusia, începând cu 5 februarie anul viitor, vom vedea, cel mai probabil, scumpiri la pompă”, avertizează Radu Dudău.
Potrivit acestuia, fiecare companie are politica ei de prețuri, iar să nu se simtă un șoc semnificativ din februarie sau martie, am putea observa scumpiri mai dese și cu valori mici anterior datei de 5 februarie”, mai spune Radu Dudău.
El a explicat că Rusia a fost exportator de diesel, iar odată cu embargoul decis de UE s-ar putea să fie o mare presiune pe piețele internaționale.
Totuși, el spune că nu va exista un deficit mare de țiței de piețe, chiar dacă membrii OPEC s-au aliat cu Rusia pentru a menține prețul petrolului la un nivel ridicat.
„OPEC nu își dorește penurie ci un nivel de preț cât mai ridicat, întrucât interesul lor este să vândă mai mult și la preț mare”, a mai spus Radu Dudău.
Rusia: Plafonarea prețului nu va avea impact asupra ofensivei în Ucraina
UE, ţările din G7 şi Australia au convenit să plafoneze preţurile la petrolul rusesc, la 60 de dolari/baril, cu scopul de a diminua o parte din veniturile colosale pe care Moscova le are din vânzarea de hidrocarburi şi de a reduce astfel capacitatea ei de a finanţa efortul de război în Ucraina.
Peste acest plafon, le va fi interzis firmelor cu sediul în ţările UE, G7 şi în Australia să asigure orice servicii ce ar permite transportul maritim.
Economia rusă „are toate capacităţile necesare” pentru finanţarea ofensivei militare, a declarat pentru presă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Astfel de măsuri nu vor avea impact” (asupra ofensivei ruse), a adăugat el.
Kremlinul a atenţionat deja că nu va mai livra petrol ţărilor ce vor adopta mecanismul de plafonare, o poziţie reafirmată duminică de ministrul-adjunct al energiei al Federaţiei Ruse, Aleksandr Novak.
Citat de agenţii de presă ruse, el a afirmat că Rusia lucrează la „mecanisme care să interzică utilizarea instrumentului de plafonare, indiferent de nivelul fixat”.
„O astfel de ingerinţă nu poate decât să provoace o şi mai mare destabilizare a pieţei şi o penurie de resurse energetice”, a spus Aleksandr Novak.
***
