Într-un raport publicat vineri, EFOR arată cum plătim una din cele mai mari subvenţii din UE partidelor politice – 37 milioane EUR în 2018 – și care ar trebui să fie regulile pentru asigurarea transparenței cheltuirii acesteia.
Legislația modificată în 2018 – la inițiativa trezorierului PSD Mircea Drăghici – a condus la o creștere semnificativă a sumelor alocate partidelor, până la un total de aproximativ 37 milioane euro.
Subvențiile alocate în 2018 au crescut de peste 20 de ori față de cele din urmă cu un deceniu, mult peste rata inflaţiei sau a creşterii PIB.
Noua formulă de alocare a subvențiilor arată astfel:
Suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat este de cel puțin 0,01% și de cel mult 0,04% din produsul intern brut. Pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată dublu proporțional cu numărul mandatelor obținute în alegeri de candidații femei.
În vechea formulă, ”bonificația” acordată partidelor care promovează femei pe listele electorale se calcula astfel: suma alocată de la bugetul de stat era majorată proporțional cu numărul mandatelor obținute în alegeri de candidații femei.
În Uniunea Europeană, regulile de alocare a subvențiilor pentru partide și sumele anuale la care pot ajunge acestea diferă mult de la ţară la ţară.
Cert este că în majoritatea cazurilor totalul, prezentat în graficul de mai jos e mai mic de 37 de milioane euro pe an, cât a ajuns în România.
Legea nu este clară cu privire la soarta fondurilor rămase necheltuite la finalul anului. Nu este clar daca sumele necheltuite din subvenție rămân la finalului anului fiscal în conturile partidului sau trebuie restituite la bugetul de stat.
(Citiți și: ”Față în față – două guverne românești: Un veac de singurătate. Și 10 lumânări aprinse la agonia leadershipului politic românesc”)
În cazul în care banii se păstrează de către partid nu este clar dacă ei ar trebui sau nu să fie scăzuți din subvenția aferentă anului următor. Cu alte cuvinte, partidul poate pune deoparte fonduri în ani neelectorali când cheltuielile sunt mai mici, urmând a utiliza sumele economisite în anii electorali. Comparativ cu alte entități publice, partidele politice sunt avantajate.
Acumularea de fonduri în perpetuitate – dacă bugetul nu se închide pe zero măcar la nivelul unui ciclu electoral de patru ani, dacă nu anual – poate deturna sensul subvenţiei pentru activitate politică și rupe legătura partidului cu publicul, răsturnând astfel logica subvenţiei cu bani publici care în principiu este una corectă, este concluzia EFOR.
În contextul în care fondurile alocate au crescut exponențial, EFOR consideră că:
- Trebuie să se asigure transparența maximă in privinta cheltuirii banului public și în privinta raportărilor periodice în timp real făcute de partidele politice: dacă se declară și publică transparent, dacă declaraţiile de cheltuire reflectă realitatea, dacă sunt publicate într-un format deschis etc.
- Este esențial modul în care Autoritatea Electorală Permanentă realizează controale pentru fondurile utilizate în campanie, dar și pentru fondurile utilizate în afara campaniei electorale. Este importantă și activitatea Curții de Conturi cu privire la verificarea subvențiilor și a activității de rambursare pentru cheltuielile aferente campaniilor electorale de către AEP.
- Este necesară clarificarea situației juridice a fondurilor din subvenție rămase în conturile partidelor la finalul anului
