marți

29 noiembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

6 februarie, 2022

Statul român pierde cel puţin 7% din PIB din cauza absenței gestiunii digitale a achizițiilor publice și a colectării TVA, mai precis 2% din cauza gestiunii superficiale a achiziţiilor publice și alte 5% din lipsa mecanismelor de raportare şi urmărire în timp real a tranzacţiilor comerciale, respectiv de colectare a TVA.

Progresul privind identitatea electronică, reforma raportării şi a urmăririi tranzacţiilor comerciale, prin SAF-T şi facturarea electronică, „este lent şi insuficient de transparent”, spune , într-un interviu pentru Agerpres, Daniel Homorodean, vicepreședintele Cluj IT Cluster, care reunește câteva zeci de companii care creează sau folosesc soluții digitale, ca și universități și institute de cercetare

Legislaţia privind achizițiile publice „este complicată și descurajantă”.


„Fiecare achiziţie necesită conlucrarea şi schimbul de informaţii între mai multe persoane şi departamente, iar urmărirea realizării achiziţiilor planificate devine foarte dificilă când numărul acestora creşte, iar generarea de rapoarte şi auditarea sunt chinuitoare, foarte costisitoare ca timp şi predispuse la erori”, spune Daniel Homorodean.

Gestiunea „primitivă” a datelor

„Activităţile de planificare, urmărire şi raportare a achiziţiilor se derulează în continuare în mod primitiv, folosind cel mult un fişier Excel care nici măcar nu este partajat. (…) Gestiunea achiziţiilor publice, o activitate de complexitate foarte mare şi cu consecinţe financiare semnificative, este menţinută în general într-o formă tradiţională nedigitalizată”, spune expertul citat.

Mai multe motive duc la această „înapoierie generalizată și nu doar în România, potrivit oficialului Cluj IT Cluster:

  • Managementul superior, şi uneori decidentul politic, nu realizează gravitatea problemei, pierderile generate de lipsa controlului, de greşelile umane care nu sunt văzute la timp şi de cheltuielile inutile sau arbitrare realizate de multe ori instituţii.
  • S-a creat percepţia falsă că existenţa unei platforme naţionale centrale pentru execuţia achiziţiilor publice, adică platforma SEAP, rezolvă problema, când de fapt ea tratează doar vârful icebergului, ignorând procesul de planificare şi urmărire a planului, derularea contractelor, şi mai ales schimbul de informaţii din cadrul instituţiei.
  • Complexitatea activităţii şi a legislaţiei a fost descurajantă pentru specificarea şi implementarea unor sisteme. Comisia Europeană a înţeles acest pericol şi, în 2015, Comitetul European pentru Standardizare (CEN) a format un comitet tehnic specializat pentru elaborarea unui standard tehnic complet, „end-to-end”, pentru achiziţii publice electronice.
  • Pentru unii manageri din cadrul instituţiilor publice, „transparenţa nu este bună”. Deşi vorbim de bani publici şi de reguli clare, în multe cazuri bugetul instituţiei a fost tratat ca fiind „bugetul nimănui”, o resursă din care unii se pot servi, atât timp cât pierderile generate nu sunt foarte vizibile, dar uneori, cu dezinvoltura, chiar şi când aceste pierderi sunt considerabil.

Incapacitatea de a colecta TVA

Pierderile de aproape 5% din PIB din incapacitatea de a colecta TVA și de cel puţin 2% din PIB din cauza gestiunii superficialăîe a achiziţiilor publice, au la origine și cantitatea uriaşă de timp pe care o cheltuie funcţionarii instituţionali plimbând hârtii şi căutând informaţii în dosarele tipărite scapă oricărei capacităţi de estimare.


„La capătul acestor înlănţuiri, se află atât cetăţenii, cât şi companiile. Fiecare dintre noi, ca cetăţean sau antreprenor, se confruntă zi de zi cu efectele acestor pierderi”, spune vicepreședintele Cluj IT Cluster.

Raportul de ţară DESI pentru România realizat în 2020 de Comisia Europeană ne postează pe locul 26 din 28 în ierarhia privind digitalizarea serviciilor publice. Apoi, „putem pune, cu amară ironie, că în 2021 am făcut progrese consemnate în raportul DESI publicat în noiembrie – acum suntem campioni incontestabili, fiind primii, însă privind de la coada clasamentului, din păcate”, spune Daniel Homorodean.

Șansa PNRR riscă să fie ratată

„Din păcate, instabilitatea politică a ultimei părţi a anului 2021 şi dificultăţile de comunicare între instituţii care au precedat-o din 2020 au penalizat puternic capacitatea statului de a pregăti aceste proiecte majore şi de a putea menţine calendarul negociat cu Comisia Europeană”, adaugă expertul Citat.

„Suntem în întârziere semnificativă cu toate proiectele importante şi rămâne de văzut dacă vom putea recupera defazajul, cu riscul de a pierde posibilitatea de a utiliza o parte din fondurile alocate prin PNRR”.

Și proiectele majore amintite, precum şi punctul de contact unic electronic sau facturarea electronică, nu sunt proiecte noi, ele sunt cunoscute ca fiind priorităţi naţionale încă din 2019.

„Nu ar fi fost nevoie să aşteptăm PNRR pentru a specifica modul în care acestea trebuie să fie implementate”, conchide Daniel Homorodean, vicepreședintele Cluj IT Cluester, în interviul acordat Agerpres.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: