România figurează pe un surprinzător loc 2 între statele UE la rata de fertilitate, indicator care arată numărul mediu de nașteri de copii vii per femeie, conform datelor publicate de Eurostat pentru anul 2019. Cu un nivel de 1,77, ne-am situat după Franța (1,86) dar peste Cehia, Irlanda și Suedia (1,71), urmate îndeaproape de Danemrarca (1,70).
Pentru referință, menționăm că cele mai scăzute rate de fertilitate au fost întâlnite în Malta (1,14 nașteri per femeie), Spania (1,23), Italia (1,27), Cipru (1,33), Grecia și Luxemburg (1,34). Concentrarea în partea de sud a continentului și efectele adiacente asupra evoluției economice ar trebui să dea de gândit.
La nivelul întregii Uniuni, media a fost de doar 1,53 și se află pe un trend de scădere început în 2016, când a fost (re)atins rata maximă de 1,57. Această valoare a mai fost consemnată în 2008 și 2010, după o evoluție crescătoare pornită de la doar 1,43 în anul 2001.
O noutate: crește numărul nașterilor din mame de origine străină
Foarte probabil, România s-ar fi situat pe primul loc în UE la numărul de copii per femeie dacă nu ar fi fost în alt punct de evoluție în ceea ce privește fenomenul nașterilor din mame de origine străină. Acestea au crescut continuu din 2013 încoace și au cumulat mai mult de 65% în Luxemburg și peste o treime în Cipru, Austria și Belgia.
Cu toate acestea, merită semnalat că țara noastră a urcat destul de rapid peste alte șase țări din regiune la acest capitol, cu o pondere de aproape cinci procente (4,66%), dublată pe parcursul ultimilor patru ani analizați. Ceea ce semnifică o „europenizare” incipientă dar destul de clar conturată pe acest segment, care va necesita și un efort de integrare socială.
De reținut și evoluția net diferită la noi a indicatorului în raport cu media europeană, pe măsură ce dezvoltarea economică a ameliorat semnificativ nivelul de trai în raport cu celelalte țări membre.
România a trecut de la o rată de fertilitate mai mică în anul 2001 peste valoarea UE în 2010 și a luat distanță în ultimii trei ani.
Cu toate acestea, din cauza scăderii importante a populației rezidente (inclusiv feminine), numărul de nașteri s-a diminuat din 2016 încoace.
De la un maxim de 205.773 copii s-a ajuns în 2019 sub pragul de 200.000, cu doar 199.720 de copii, ceea ce va pune probleme în planul susținerii dezvoltării economice pe termen lung, via forța de muncă necesară și sustenabilitatea sistemului de pensii.
