duminică

22 mai, 2022

România patriarhală

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

27 aprilie, 2012

Nu am sustinut  niciodata conducerea “patriarhală” in nici o organizatie din care am facut parte si bineinteles nu sunt impresionat de acest fel de conducere nici in politica. Viziunea de “pater familias” nu se potriveste cu viziunea democratiilor contemporane. Obisnuiti din negura timpurilor cu conducatori de tip “tătuc”, romanilor le este aproape imposibil sa constientizeze altfel de conducere a treburilor obstesti. Discutiile in partidele politice despre noi presedinti, congrese si reforme aduc inca odata ideea anacronista ca un partid sau o tara necesita o conducere bazata pe un “conducator suprem”, care are puterea de a “tăia si spânzura” in partid si poate oricand sa faca orice doreste direct sau prin interpusi in organizatia pe care o conduce.

Din nefericire, optiunea unei echipe de conducere nu este luata in serios niciodata; este foarte clar ca este mult mai dificil sa “vinzi” prin PR o echipa decat sa impopotonezi un lider cu calitati pe care nu le are. Cred eu ca am vazut acest lucru la ultimele alegeri prezidentiale. Analizand astazi la rece catastrofala infrangere a lui Geoana la ultimele alegeri prezidentiale, nu pot sa nu ajung la concluzia ca acest domn a pierdut alegerile in primul rand pentru ca nu a putut sustine ideea “patriarhală”, atat de draga romanilor. In constientul romanesc un “patriarh” nu are voie sa arate slabiciune, el trebuie intotdeauna sa pozeze cu forta si agresivitate pe care de multe ori nu le poseda, el trebuie sa fie “viteaz”, sa-si asume greseli si sa conduca “glorios”. Exact ceea ce a facut Basescu, care a avut exact calitatile pe care nu le-a avut Geoana. Astazi sunt absolut sigur ca l-ar fi invins si pe Crin Antonescu, exact din aceleasi motive, nici Antonescu nu are stofa de “patriarh,” desi lucreaza la greu pentru a construi aceasta imagine.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Poate ca impreuna cu proiectul de modernizare a statului, asa cum l-am dorit cu totii inclusiv si dl Basescu, si cu elaborarea unei noi constitutii se poate trece la o republica parlamentara, in care presedintele statului va fi ales de parlament, cu prerogativele morale, cand prerogativele executive vor trece la guvern si la primul-ministru al acestui guvern. Numai in acest fel, sper eu, ne vom elibera de conceptul  “pater familias”, care a fost atat de daunator politicii romanesti in toate timpurile.


Sper ca si voi, cititorii mei, intelegeti ca aceasta tara, România, trebuie mai mult administrata decat condusa. Vremea oamenilor providentiali a trecut! Vremea administratorilor eficienti a sosit!


Etichete: , ,

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Este mai mult decat o conceptie a liderului absolut. Si acest mod de a vedea lucrurile nu este localizat numai in electoratul comun, atunci cand isi alege liderii. Aceasta conceptie este predominanta si in randul celor care trebuie sa conduca. Ajunsi in pozitia de decizie incearca sa concentreze cat mai multa putere de decizie si autoritate.
    Este de fapt o lipsa de deprindere de a lucra intr-o echipa, organizatie, structura in care fiecare pozitie are domeniul sau clar definit de decizie si un mod bine reglementat de interactiune cu functia de conducere si ceilalti membri ai echipei.
    Este de fapt o lipsa a culturii si practicii organizatiei, echipei, in sens modern.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. Este mai mult decat o conceptie a liderului absolut. Si acest mod de a vedea lucrurile nu este localizat numai in electoratul comun, atunci cand isi alege liderii. Aceasta conceptie este predominanta si in randul celor care trebuie sa conduca. Ajunsi in pozitia de decizie incearca sa concentreze cat mai multa putere de decizie si autoritate.
    Este de fapt o lipsa de deprindere de a lucra intr-o echipa, organizatie, structura in care fiecare pozitie are domeniul sau clar definit de decizie si un mod bine reglementat de interactiune cu functia de conducere si ceilalti membri ai echipei.
    Este de fapt o lipsa a culturii si practicii organizatiei, echipei, in sens modern.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Andrew Kenningham (foto), economist-şef pentru Europa la Capital Economics, explică într-un interviu pentru CursdeGuvernare cum va reseta războiul obiectivele şi strategiile de dezvoltare pe care UE le bătuse...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: