România nucleară: 24 de milioane de lei pentru disponibilizații în urma falimentului RAAN

Guvernul a alocat miercuri 24,191 milioane lei pentru măsuri de protecție socială destinate salariaților care au fost disponibilizați la sfârșitul lunii iunie de la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare Drobeta-Turnu Severin.

RAAN se află în procedură de faliment după ce Curtea de Apel Craiova a respins, în luna iunie, apelurile formulate împotriva dizolvării regiei.

Ce conține hotărârea adoptată miercuri

• Diponibilizații vor primi un venit lunar de completare care se adaugă indemnizației de șomaj și se acordă în baza OUG 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013-2018 a unor măsuri de protecție socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare.
• Potrivit OUG nr. 36/2013, venitul lunar de completare se stabilește odată cu indemnizația de șomaj și este egal cu diferența dintre câștigul salarial individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât câștigul salarial mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul Național de Statistică, și nivelul indemnizației de șomaj.
• Venitul de completare se acordă lunar, pe perioade stabilite diferențiat, respectiv pe 12 luni pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 3 ani și până la 10 ani, 20 de luni pentru persoanele care au o vechime în muncă cuprinsă între 10 ani și până la 15 ani, 22 de luni pentru salariații care au o vechime în muncă cuprinsă între 15 ani și până la 25 ani și 24 de luni pentru salariații care au o vechime în muncă de cel puțin 25 de ani.
• Fondurile se alocă pentru plata venitului lunar de completare persoanelor disponibilizate de la RAAN Drobeta-Turnu Severin, din bugetul asigurărilor de șomaj pe anul 2016.

Conform Planului de Disponibilizare elaborat de administratorul judiciar, aprobat de creditori și admis de tribunalul Mehedinți, au fost disponiblizați 1525 de salariați în prima etapă, în anul 2015, și 520 de salariați în etapa a doua.

Politică și dosare penale 

Suma alocată pentru compensațiile acordate disponibilizațiilor este mai mică decât prejudiciul de 23 de milioane de lei calculat de DIICOT în dosarul în care directori RAAN sunt cercetați penal pentru abuz în serviciu.

Falimentul a fost decis după aproape trei ani de la intrarea in însolvență a RAAN și în urma unei serii lungi de nereguli, contracte păguboase și lipsă de interes a celor care au condus aceasta companie în ultimii zece ani.

Ministerul Energiei acuza în luna mai că păgubirea companiei a continuat și după intrarea în insolvență, când administratorul judiciar nu a denunțat contractele dezavantajoase, dar a încasat un onorariu de aproximativ 850.000 de dolari doar în primul an de insolvență.

Falimentul era previzibil chiar din 2013, când a intrat în insolvență, dar procedura s-a amânat din motive electorale, potrivit unor surse. La jumătatea anului 2013, Regia avea datorii totale de peste 900 de milioane de lei:

Parte din programul de energie nucleară, RAAN a fost proiectat de la început cu misiunea principală de a aproviziona cele cinci reactoare planificate de Nicolae Ceaușescu la Cernavodă.

Avea cea mai mare capacitate de producție din lume (180 de tone de apă grea pe an, comparativ cu 60 de tone anual – Argentina și 160 de tone anual – India), dar costurile de producție erau tot mai necompetitive din cauza managementului defectuos din ultimii ani.

Producția sa anuală însemna echivalentul încărcării inițiale a unei unități CANDU 6 pe o perioadă de 3 ani.

Cantitățile pentru reactoarele 1 și 2 au fost produse până în 2012 (în total 2.012 tone) și au costat statul 1,4 miliarde lei, iar producția de apă grea pentru reactoarele 3 și 4 a început în 2006 și a fost finalizată și ea:

În afara acestor cantități livrate pentru Cernavodă, RAAN a mai vândut, cantități mici, către:

• Coreea – 32.000 kg
• China- 20.000 kg
• Germania – 6.000 kg
• SUA – 200,162 kg
• ICSI Rm. Vâlcea- 120,85 kg
• ITIM Cluj Napoca- 39,6 kg
• BIOTEHNOS Bucuresti – 0,5 kg

Stocul de apă grea la data 14 octombrie 2013 era de 131.270,6413 kg.

Cel puțin 70 de milioane de lei datorii s-au acumulat după intrarea în insolvență a RAAN, dar falimentul a fost amânat, potrivit unor surse pentru că ar fi provocat pierderi electorale în județul Mehedinți unul dintre cele mai sărace din țară, dar fief PSD.

ROMAG-Termo, componenta din RAAN care producea aburul tehnologic pentru combinatul de apă grea, era singurul furnizor de apă caldă și căldură din Drobeta Turnu Severin (municipiul reședință de județ), cu aproximativ 33.000 de apartamente conectate la rețeaua de distribuție.

Din cei aproape 2.700 de angajați pe care-i avea în momentul intrării în insolvență, în noiembrie au fost disponibilizați peste 1.500, ei primind timp de doi ani ajutor de șomaj și un venit lunar de completare până la 1.700 de lei.

Principalele cauze ale falimentului:

• Investițiile făcute (prin credite bancare). Cea mai importantă este investiția în proiectul “Instalaţia de evacuare în şlam dens a zgurii şi cenuşii”, impusă de legislaţia referitoare la protejarea mediului. Valoarea inițialeă a contractului a fost de 165 de milioane de lei, dar s-a dublat ulterior, prin prin lucrări suplimentare, până la 341 de milioane de lei. Aflată în faliment, ROMAG, partea cu termocentrala de la RAAN, deține acum una dintre cele mai moderne instalații de acest gen din țară.
• Supraîndatorarea. Gradul de îndatorare (proporţia în care activul total este finanţat din alte surse decât cele proprii, cum sunt credite, furnizori, datorii la stat, etc.) ajunsese în 2013 la 53%. Valoarea datoriilor totale la jumătatea lui 2013 se ridica la 924 milioane lei
• Costurile ridicate de producţie ale produsului fabricat (apa grea), ceea ce a condus la stocuri ridicate și nevalorificarea lor.
• Contracte dezavantajoase cu firme private (ajunse ulterior în atenția procurorilor)

Un raport din 2015 al Ministerului Finanțelor referitor la situația companiilor de stat arăta că regia s-a aflat în 2014 pe locul doi în topul companiilor aflate în insolvenţă sau în lichidare și cu cele mai mari pierderi: Oltchim se afla pe prima poziție (cu 459,3 milioande de lei), urmată de RAAN (86 de milioane de lei) şi de Electrocentrale Galaţi (50 de milioane de lei).