România este singura dintre cei 22 de membri care nu și-a plătit contribuția la programele opționale ale Agenției Spaţiale Europene (ESA). Este vorba de neplata contribuției pentru ultimii trei ani, situație unică de când există instituția (1975), potrivit unui document al Ministerului Educației. Datoria este de aproape 100 de milioane euro:
- 22.812.422 euro în anul 2017
- 34.563.549 euro pentru anul 2018
- 37.265.847 euro pentru anul 2019
Pentru contribuția restantă, ESA a contractat un împrumut la bancă în vederea continuării programelor la care participă industria românească, împrumutul generând astfel penalizări pentru România, menționează Nota de fundamentare a unui proiect de HG ce propune plata a 50 de milioane de euro din datorie.
Țara noastră s-a achitat doar de Contribuția fixă, cea care acoperă costurile generale de administrare, programele de cercetare fundamentală și costurile asociate Centrului Spațial European din Guyana Franceză fiind plătită anual conform legii 262/2011.
Contribuția pe programe reprezintă cota de participare la fiecare dintre programele și misiunile pațiale multianuale ale ESA, selectate de România și aprobate.
Neplata afectează firmele, universitățile și institutele implicate în programele ESA
Din cauza datoriei, la 1 iulie 2018, România și-a pierdut dreptul de vot în cadrul Consiliului si Comitetelor de program ESA, ceea ce va afecta mediul industrial și tehnologic național în domeniul spațial și conexe, adică participarea industriei naționale în cadrul programelor spațiale europene, menționează Nota de fundamentare.
În pofida datoriei și a regulilor, ESA a continuat să încheie contracte cu entitățile românești care au caștigat
licitațiile de proiecte și au fost și returnate deja sume importante.
(Citiți și: ”Cele 6 bombe care au aruncat în aer deficitul pe ultima sută de metri”)
Participarea la programele ESA se bazează pe principiul ”jouste retour”, adică sumele sunt utilizate exclusiv de întreprinderi şi instituții de cercetare din România, selectate în sistem competițional de către ESA, spre deosebire de celelalte programe de cercetare.
Sumele alocate prin ESA pot fi utilizate integral de către institutele de cercetare naționale, de către universități și companii de înaltă tehnologie românești pentru a permite accesul organizațiilor din România la tehnologiile din patrimoniul ESA în vederea dezvoltării şi promovării de capacităţii naţionale de cercetare, precizează Nota de fundamentare a proiectului elaborat de Ministerul Educației.
De aici și rata mare de retur al contribuției naționale: 86%-91% pentru perioada în care contribuția a fost achitată. Există capacitatea ca unitățile din România să absoarbă 96% din contribuție, un nivel mult superior celui obținut în alte programe de cercetare-dezvoltare-inovare.
Posibilele consecințe ale neachitării restanțelor:
- scăderea factorului de retur financiar industrial
- creșterea costurilor în achizițiile de tehnologie aerospațială și de apărare, prin creșterea riscurilor de țară
- pierderea capacităților de înaltă tehnologie realizate și în curs de realizare (producția și testarea de sateliți și componente de sateliți, componente de rachete lansatoare, infrastructura de sol spațială, imagerie satelitară, echipamente de zbor)
- pierderi de resursă umană, diplomatică și de imagine
În prezent, sunt înregistrate și admise pentru a încheia contracte cu ESA mai mult de 170 de entități românești (private și de stat, din industrie, cercetare și universități), care au încheiat peste 185 de contracte, în ultimii patru ani.
