miercuri

7 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

23 martie, 2020

România s-a plasat în ianuarie 2020 pe poziția de lider european detașat la creșterea sectorului construcțiilor, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Cu o creștere de 47,8% față de aceeași lună a anului precedent, țara noastră a devansat cu mult Belgia (+12,9%), Germania (+12,0%) și Suedia (+8,7%). La polul opus s-au situat Spania (-4,4%), Ungaria (-2,4%) și Portugalia (+0,9%), dintre statele care există date disponibile.

De remarcat revenirea spectaculoasă de început de an la un nivel cu totul ieșit în comun în context european, după ce se părea că avansul luat anterior va încetini treptat, tendință manifestată cât se poate de clar în cele cinci luni precedente.


Este un rezultat care susține nivelul de creștere economică într-o perioadă dificilă, fie și prin inerția destul de ridicată a acestui sector de afaceri. Fiind mai greu de sistat rapid o producție cu ciclu relativ lung de fabricație dar cu angajamente financiare importante și fără o presiune relativ importantă pe considerente sanitare.

În contextul economiei de coronavirus, sectorul construcțiilor, unde se lucrează preponderent în spații deschise, care presupun un spațiu mai larg de interacționare și o bună ventilare ce nu favorizează transmiterea agentului patogen ar putea deveni un punct strategic pentru creșterea economică.

La o pondere de circa 7% în crearea de valoare adăugată brută din economia națională și cu o dependență inerent extrem de redusă de evoluțiile din piața externă, construcțiile ar putea fi cheia avansului PIB pe 2020. Reamintim că în 2019 ele au avut cea mai importantă contribuție la creșterea economică, cu 0,9 puncte procentuale din rezultatul calculat provizoriu a fi fost de 4,1%.


Un exercițiu de matematică dezirabilă în plan financiar arată că o rată de creștere de 40% la un domeniu economic ce reprezintă mai mult de șase puncte procentuale din PIB ar genera un efect pe creșterea economică în ansamblu de circa 2,5 puncte procentuale. Adică ar simplifica semnificativ complicata problemă a surselor financiare pentru bugetul public angajat pe acest an.

Problema care se pune pentru a reuși măcar o fracție importantă din acest calcul de moment este dacă putem menține ritmul de excepție din acest domeniu. Pe de o parte, va fi dificil în expresie absolută, deoarece corecția de început de an pe date sezoniere și efectul de bază ( România a consemnat în ianuarie 2019 o valoare în sectorul construcțiilor de doar 92,5% față de anul de referință 2015) ne-a ajutat destul de mult.

Pe de altă parte, avem de unde să mai creștem dacă ne uităm în urmă la seria statistică publicată de Eurostat și pentru celelalte țări, la care se adaugă doi factori esențiali. Avem încă cea mai mare rată de supraaglomerare în locuințe din Europa iar veniturile salariale au crescut cu cel mai mare ritm din Uniune (în treacăt fie spus, facilitarea orientării fluxurilor de bani către credite pentru locuințe noi ar ușura indirect și gestiunea indicelui general al prețurilor, din care metodologia face practic abstracție de plățile din sectorul imobiliar).

Tocmai performanța mai scăzută din urmă și necesitățile obiectiv importante sunt cele care lasă loc pentru creșteri viitoare. Poate nu la nivelul din prima lună a anului dar măcar la valori cu două cifre care să ajute economia națională să traverseze criza ce se prefigurează tot mai clar în alte sectoare productive și, mai ales, în sectorul cel mai extins, cel al serviciilor.

De aceea, s-ar impune din partea decidenților o serie de măsuri care să favorizeze menținerea acestui ritm ridicat de creștere. De la facilități fiscale suplimentare pentru firmele specializate și până la deducerea ratelor achitate pentru cumpărători din impozitul pe venit ( pentru a stimula și rămânerea în activitate a celorlalți salariați) plus reducerea generalizată a cotei de TVA aplicabilă la achizițiile de imobile noi.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

În timp ce România negociază cu Austria  – prin vizita ministrului Bode la Viena  –  un vot favorabil pe 8 decembrie pentru primirea în spațiul Schengen, nici compania

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: