Au rămas mai puțin de 6 luni. Dar tema – de-o importanță crucială pentru europenitatea României – lipsește cu desăvârșire din spațiul public, din dezbaterea publică.
Nu vorbim de masele de cetățeni purtate într-un loc sau altul cu autobuzele.
Dar măcar mediul de afaceri ar trebui să vibreze la tema președinției României la Consiliul UE: neînțelegerea contextului riscă să țină economia românească în zona ”retrogradă” a calculului punctual și pe termen scurt, în locul poziționării vizionare:
Sigur că există niște oameni care, în ”culise”, se ocupă și chiar muncesc ignorând delirul general: dar Nu putem avea pretenții de la viitor dacă nu înțelegem prezentul în care, vrem-nu vrem, suntem actori activi; pentru noi, sau pentru alții.
cursdeguvernare.ro, cu sprijinul BNR, a organizat miercuri conferința ”România la Președinția Consiliului UE: valorificarea oportunităților economice, pe granița dintre interesele naționale și strategiile Uniunii”.
Mai jos, din ideile speakerilor. În zilele următoare vom publica prezentările – și în document și video – ale acestora: să ridicăm puțin ochii din mlaștina crizelor zilnice în care, cei ce speră în neînțelegerea noastră, vor să trăim.
Da, e greu să insistăm pe normalitate: dar România merită să o facem!
(REDACȚIA)
***
Valentin Lazea (BNR): UE își schimbă fundamental filosofia bugetară. Suntem pregătiți?
Economistul șef al BNR, Valentin Lazea, consideră, din perspectiva preluării Președinției UE în primul semestru 2019, că ”România are nevoie să demonstreze o viziune politică puternică privind întărirea rolului UE şi, implicit, a modului de avansare a proiectului european”.
Valentin Lazea spune că în această perioadă România trebuie să devină ”un actor activ în identificarea soluțiilor politice şi tehnice de care are nevoie construcția europeană, într-o perioadă cu multiple provocări”.
Cum unul dintre dosarele majore care ar trebui teoretic finalizate în prima parte a anului 2019 este cel referitor la adoptarea următorului Cadru Financiar Multianual, Valentin Lazea consideră că ”misiunea noastră principală este să înțelegem în primul rînd această nouă filosofie bugetară” și să răspundem la întrebarea: ”Ce fel de Europă ne dorim?”
În opinia economistului șef al BNR, pentru România, răspunderea cu care este investită în prima jumătate a anului 2019 înseamnă:
- un efort de cunoaștere şi aprofundare a tuturor dosarelor supuse dezbaterii
- îndeplinirea rolului de mijlocitor onest (“honest broker”) în relația cu ceilalți 26 de parteneri
- armonizarea pozițiilor şi netezirea contradicțiilor prin aplicarea compromisului
- pregătirea de planuri B pentru eventualitatea în care propriile priorități nu se vor regăsi în documentul final.
(Descărcați AICI prezentarea susținută de Valentin Lazea)
Ioana Rusu (DG Agri): Este nevoie de distribuirea echilibrată a plăților directe
Ioana Rusu, asistent Director General adjunct al DG Agri, Comisia Europeană, a prezentat principalele caracteristici ale proiectului de Cadru financiar multianual 2021-2027, prezentat de către Comisia Europeană, și evoluția principalelor domenii de politică.
Ioana Rusu a accentuat faptul că proiectul de buget multianual este rezultatul unor largi consultări, că este făcut doar primul pas în acest dificil parcurs de aprobare, iar varianta finală va fi modificată în funcție de rezultatul unor serioase negocieri.
Firesc, Ioana Rusu a pus accent pe Politica Agricolă Comună și pe principalele elemente de reformă ale acesteia:
- Tinerii fermieri
- Creșterea ambiției în materie de mediu și climă
- Distribuirea mai echitabilă a plăților directe
- Reechilibrarea responsabilităților între Bruxelles și statele membre (principiul subsidiarității)
- Simplificarea și modernizarea politicii
Oficialul Comisiei Europene a justificat nevoia de reformă a acestei importante politici europene în contextul în care finanțarea Politicii Agricole Comune este în scădere de mulți ani.
(Descărcați AICI prezentarea susținută de Ioana Rusu)
Cristian Diaconescu: În ce dosare de politică externă și securitate poate juca România
Ambasadorul Cristian Diaconescu, fost ministru de externe, consideră că marea bătălie ce trebuie purtată este cea intitulată generic ”Europa valorilor comune”.
”Cred că va fi un efort disperat pentru a promova și susține acest concept, pentru a demonstra că Europa este o organizație care se bazează pe reguli”, a afirmat Cristian Diaconescu.
În acest context, Cristian Diaconescu a trecut în revistă marile dosare ale Europei, care vizează securitatea comună, apărarea, economia și Brexit, dosar în care vede România a avea ”o carte de jucat, un cuvânt de spus”, mai ales că ”negocierile nu evoluează așa cum era de așteptat pentru că apar piedici de unde nu ne așteptam”.
Fostul ministru de Externe a mai spus că România ar trebui să contribuie la rezolvarea a câteva mari dileme:
- UE trebuie să fie o fortăreață sau o uniune a ușilor deschise?
- Relația cu Turcia și Rusia
- Revoluția comercială
(Descărcați AICI prezentarea susținută de Cristian Diaconescu)
Daniela Nemoianu (AmCham): Dar știm ce vrea, de fapt, România de la Europa?
Vicepreședinte al AmCham, Daniela Nemoianu, spune că pentru o președinție românească de succes a Consiliului UE ”este important să știm noi în primul rând ce vrem, ce vrea România de la Europa”.
Opinia oficialului AmCham este că redresarea UE ”se poate face prin politici pro-active, nu reacționând la spaime”. ”Ne dorim să vedem o viziune care să dea încredere în viitor. Președinția României ar trebui capitalizată pe un rol pro-activ, nu privită ca o formalitate”, afirmă Daniela Nemoianu, care consideră că problemele Europei sunt și problemele României, la fel cum soluțiile nu trebuie gândite doar pentru România, ci pentru întreaga Europă.
În opinia Danielei Nemoianu, România are nevoie de:
- o strategie operaționalizată pe termen termen mediu și lung care să identifice sectoarele cu potențial competitiv crescut și prioritățile europene cu impact sistemic transversal
- catalizatori necesari impulsionării unor investiții cu valoare adăugată, de tipul stimulentelor pentru cercetare -dezvoltare -inovare, facilităților de localizare, sistematizare, conectare și debirocratizare, educație specializată a aforței de muncă
- o platformă instituțională dedicată identificării, implementării și monitorizării investițiilor strategice
- promovarea proiectelor complexe, cu impact transversal sustenabil,stimulând creșterea productivității și dezvoltarea socioeconomică
- politici economice avansate și calibrate pentru reducerea decalajului dintre regiuni și punerea în valoare a capitalului european
(Descărcați AICI prezentarea susținută de Daniela Nemoianu)
Victor Negrescu: Performanța României va fi judecată după numărul de dosare închise
Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, spune că România va prelua președinția Consiliului UE într-o perioadă de mari transformări pentru viitorul proiectului european.
”Performanța României va fi judecată după numărul de dosare închise”, a recunoscut ministrul delegat, care a spus că în lucru vor fi 170 de dosare legislative, plus alte câteva zeci nelegislative. ”Noi speram ca președințiile anterioare să finalizeze multe dintre acestea, dar văd că deciziile comune se iau din ce în ce mai greu”, a afirmat Victor Negrescu
În context, ministrul Negrescu a trecut în revistă tematicile de interes:
- Europa convergenței: creștere, coeziune, competitivitate, conectivitate
- Europa siguranței
- Europa actor global
- Europa valorilor comune
Ministrul a anunțat că România va încerca să promoveze proiecte pentru fiecare dintre cei 4 piloni, exemplificând cu relansarea Strategiei Dunării și cu crearea unei rețele de atașați în afaceri interne.
”Studiem posibilitatea de a organiza reuniuni și în Republica Moldova, pentru a transmite un semnal important și în ceea ce privește Parteneriatul Estic”, a mai declarat Victor Negrescu.
Victor Negrescu spune că primul semestru al anului 2019 va fi unul plin de provocări, în care ”trebuie să fim realiști și să formulăm propuneri tangibile, care să aducă bunăstare în viața de zi cu zi a cetățenilor”.
Lazăr Comănescu: Să ne concentrăm pe câteva dosare importante
Opinia ambasadorului Lazăr Comănescu este că Președinția română a Consiliului UE reprezintă un moment de cotitură pentru țară, moment ce ar trebui ”să fie un factor de revigorare al atașamentului românilor la valorile și principiile UE”. Privind retrospectiv, spune ambasadorul Comănescu, ”ritmul de implementare a ceea ce numim Aquis comunitar a încetinit, ba chiar putem vorbi, în unele domenii, de pași înapoi”.
Ambasadorul Comănescu a oferitun exemplu ilustrativ al acestei ultimi remarci- proiectul de aderare a României la Zona Euro, acolo unde ”faptic, anumite criterii, pe care cândva le îndeplineam, acum nu le mai îndeplinim”.
Referindu-se la dimensiunea economică a președinției române a Consiliului UE, ambasadorul Comănescu a afirmat: ”Șase luni e o perioadă foarte scurtă din punct de vedere economic. E însă ocazia perfectă să conștientizăm nevoia de a ne îmbunătăți infrastructura și serviciile turistice pentru că vor fi organizate destule manifestări în țară”.
Referitor la Strategia Dunării, Lazăr Comănescu a punctat: ”Era și timpul ca după 10 ani să facem ceva, să depășim stadiul de conferințe și de seminarii care nu aduc nimic…”.
Referindu-se la multitudinea dosarelor pe care România le va prelua, Lazăr Comănescu a sfătuit autoritățile: ”Să ne orientăm pe câteva: pe Cadrul Financiar Multianual, dar și pe calendarul de aprobare al celor 37 de regulamente pentru alocarea efectivă pe sectoare, pe Brexit, unde important este acordul post-Brexit. Să fim conștienți că trebuie să ne impunem un nivel rezonabil de ambiții, să ne inspirăm din ceea ce au făcut alții înaintea nostră”
Andreea Paul (INACO): Putem să rezolvăm măcar dosarul Schengen? Dar strategiile de competitivitate? Avem un hub de lobby?
Andreea Paul, președinte al think-tankului INACO, își dorește o președinție memorabilă a României la Consiliul UE, iar în acest sens consideră că România trebuie să pregătească ”un proiect definitoriu pentru UE și pentru România, o temă de impact major, așa cum au bulgarii proiectul Balcanilor de Vest”.
Proiectul Strategiei Dunării, spune Andreea Paul, are toate premisele să fie acel proiect care să ne evidențieze.
Președintele INACO a arătat însă și ”cealaltă față a monedei”, atunci când a semnalat că pentru o președinție de succes trebuie să existe un acord între Președinție și Guvern. ”Avem așa ceva? Nu, iar tranșeele care se sapă chiar acum între aceste instituții este un lucru îngrijorător, riscăm enorm”, spune Andreea Paul.
Opinia Andreei Paul este că, cinic, România va avea la dispoziție doar 3 luni ca să livreze rezultate. ”Vin alegerile europarlamentare și toate statele vor intra în campanie electorală. Putem să rezolvăm măcar dosarul Schengen în această perioadă?”, a întrebat retoric Andreea Paul.
Președintele INACO a mai ridicat o problemă importantă- inexistența ”unui hub de lobby al României la Bruxelles”.
(Descărcați AICI prezentarea susținută de Andreea Paul)
Răzvan Nicolescu (Deloitte): Problema reală a Brexitului o găsim în balanța comercială a României. care sunt prioritățile UE pentru președinția României?
Fost ministru al Energiei și actual membru al echipei Deloitte Romania, Răzvan Nicolescu a mărturisit abrupt: ”Eu nu am așteptări de la această președinție, deci nu voi fi dezamăgit”, apoi a explicat: ”Preluăm președinția într-un moment foarte complicat și nu vor fi nici măcar 3 luni la dispoziție, eu zic că nu sunt decât 2 luni la dispoziție să facem ceva…”
În opinia lui Răzvan Nicolescu, obstacolele ce se ridică în fața unui succes românesc sunt:
- Populismul. ”Prinde contur în toate statele europene, în primul rând din cauza politicienilor care au mințit. Noi ne confruntăm, mai grav, cu un asalt al prostiei”
- Birocrația. ”La Bruxelles este multă birocrație, sunt mecanisme foarte complicate, conbsumatoare de timp, or asta nu avem noi”
- Migrația. ”O temă foarte importantă la Bruxelles, mai importantă însă în România, unde există problema exodului și nimeni nu suplinește asta cu nimic”.
- Brexit. ”România se luptă pentru drepturile cetățenilor săi care sunt în Regat. Cu toată considerația pentru aceștia, dar problema reală este balanța comercială: avem un execedent de un miliard de euro în relația comercială bilaterală. Atunci, cred că prioritatea ar trebui să fie un acord comercial, altfel pierdem un miliard de euro”
Răzvan Nicolescu consideră că România poate avea un rol activ în redesenarea politicilor energetice. ”Sunt trei dosare importante, vă spun că acestea constituie prioritățile UE pentru președinția României, nu invers”, a afirmat Răzvan Nicolescu. El a avertizat că, în ceea ce privește schimbările climatice, România riscă să greșească foarte mult grăbindu-se să adopte înaintea Bruxelles-ului modificări ale strategiei resurselor regenerabile.
Tot în acest domeniu, Răzvan Nicolescu a afirmat: ”Ar trebui să lăsăm de-o parte ipocrizia și să discutăm deschis cu Austria și cu Italia viitorul energiei nucleare în Europa. Să vedem inclusiv ce poziție are UE pe acest domeniu.”
”Integrarea proiectelor pe energie înseamnă și o apropiere a prețurilor. E foarte important în acest context să definim concepul consumatorului vulnerabil, să stabilim un nivel al veniturilor pe familie și să vedem ce putem face pentru cei ce nu ating acest nivel”, a mai sfătuit Răzvan Nicolescu.
Alexander Milcev (EY Romania): Se setează în prezent un sistem care ne va conduce viața în următorii 15 ani
Prezentarea oficialului EY România a fost consacrată, evident, priorităților în domeniul fiscalității ale Președinției române a Consiliului UE, Alexander Milcev averizând: ”Atenție, se setează un nou sistem fiscal care ne va conduce viața în următorii 10-15 ani”.
În opinia lui Alexander Milcev, prioritățile în domeniul fiscalității sunt:
- Impozitarea justă a economiei digitale
- Baza de Impozitare Comună / Comună Consolidată privind Impozitul pe profit
- Regimul definitiv de TVA
Referindu-se la ultima prioritate, reprezentantul EY a avertizat: ”Este un regim în dezvoltare, care va transforma practic UE într-o singură țară, dar sistemul definitiv îl vom vedea peste 5-7 ani. Măsurile într-un domeniu atât de tehnic vor avea repercursiuni asupra tuturor, nu doar asupra economiei. România trebuie să aleagă foarte bine, să vadă ce îi convine și ce nu și să negocieze”.
(Descărcați AICI prezentarea susținută de Alex Milcev)
Andrei Rădulescu (BT): România și zona euro: înțelegem ce se întâmplă?
Economistul șef al BT, Andrei Rădulescu, spune că ”până la ceea ce poate aduce Președinția trebuie să vedem și să înțelegem provocările actuale: tensiunile comerciale și evoluțiile economice defavorabile”.
În aceste condiții, Andrei Rădulescu afirmă: ”Evoluțiile geopolitice și geoeconomice arată că Europa trebuie să meargă înainte cu integrarea, cu proiectul Uniunii Bancare. Pentru Estul Europei este imperios necesar să implementăm reforme rapide”.
Economistul șef al Băncii Transilvania a evitat să discute pre mult subiectul ieșirii din UE a Marii Britanii.
”Nu știu dacă va fi sau nu Brexit, ce știu însă este că suntem cu toții preocupați de sectorul bancar. Dacă s-ar întâmpla ceva, impactul asupra economiilor ar fi mai mare decât cel produs în 2007 pentru că sistemul financiar-bancar global este foarte fragil”, afirmă Andrei Rădulescu.
Oficialul BT a trecut în revistă și riscurile de divergență România-UE pe viitor, în domeniul economiei digitale:
- Conectivitate
- Capital uman
- Servicii publice digitale
- Utilizare internet
- Integrarea tehnologiei digitale
