La obiect

Aprecierea leului maschează temporar dezechilibrele economiei. Când vine scadenţa?

Aprecierea relativ spectaculoasă a leului din ultimele săptămâni a fost mai ales efectul unei conjuncturi favorabile pe pieţele externe, dar dezechilibrul marilor deficite externe nu… Mai mult

17.06.2019

Chestiunea

T1 din 2019: Inflația a mușcat 1,4% din puterea de cumpărare a pensiei medii

În primul trimestru din 2019, pensia medie pentru limită de vârstă a fost de 1.380 lei (291 euro la cursul mediu), mai mare cu 9%… Mai mult

13.06.2019

La obiect

Inflaţia rămâne peste 4% – revenirea spre 3% se amână pentru cel mai devreme T2 din 2020

Preţurile de consum pentru populaţie au crescut în luna mai 2019 cu 0,46%, valoare aproape identică cu cea din aceeaşi lună a anului anterior (+0,47%).… Mai mult

12.06.2019

Analiză

Dobânzile real negative la depozite şi consecinţele lor

Pe fondul discuţiilor eterne privind ratele la credite şi problemele cu care se confuntă persoanele care au luat împrumut, pare că a fost scăpată din… Mai mult

11.06.2019

Cronicile

România investițiilor, în context european: Pe podiumul scăderilor, dar încă în prima treime a clasamentului

de Marin Pana , 14.5.2018

Anul trecut, investiţiile totale la nivel naţional ( atât din surse publice cât şi din surse private) în statele membre UE s-au ridicat până la aproape 3.100 miliarde euro. Construcţiile au reprezentat aproximativ jumătate din această sumă, maşinile, utilajele şi sistemele de armament 31% iar drepturile de proprietate intelectuală 19%.

De reţinut, investițiile în drepturile de proprietate intelectuală, cvasiinexistente în România, au cunoscut cea mai mare creştere pe parcursul ultimilor zece ani, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Per total UE, rata investiţiilor a scăzut de la 22,4% din PIB în 2007 până la doar 20,1% din PIB în 2017. Scăderea a fost şi mai pronunţată în Zona Euro (de la 23,2% la 20,5%).

Partea plină:

Anul trecut, cele mai mari rate ale investiţiilor (formarea brută de capital) au fost consemnate în Cehia (25,2%), Suedia (24,9%) şi Estonia (23,7%).

Cu 22,6% şi alături de Finlanda, România figurează în prima treime a clasamentului (locul 7-8), după Austria (23,5%), Irlanda (23,4%), şi Belgia (23,3%), dar înaintea Franţei (22,4%) şi Ungariei (21,5%).

Grafic Ponderea investiţiilor în PIB:

La polul opus s-au situat ţări precum Grecia (12,6%, la mare distanţă de restul celorlalte ţări europene), Portugalia (16,2%), Marea Britanie (16,9%), Luxemburg (17,0%), Italia (17,5%) şi, foarte interesant Polonia (17,7%). De reţinut şi faptul că numai patru ţări, Suedia, Austria, Germania şi, marginal, Belgia şi-au majorat rata investiţiilor din 2007 încoace.

Și partea goală…

Cele mai mari scăderi ale investiţiilor raportate la PIB s-au produs, pe parcursul ultimei decade, în Letonia (-16,5 puncte procentuale), Grecia (-13,4 pp) şi Estonia (-12,9%).

Din păcate, România figurează în acest clasament pe locul patru, cu -12,5 pp, înaintea Spaniei (-10,4%), Sloveniei (-10,3 pp), Lituaniei (-9,8 pp) şi Bulgariei (-9,1%).

Grafic Modificarea ponderii investiţiilor în PIB în ultimii zece ani:

O circumstanţă atenuantă o constituie, însă, faptul că datele de plecare au fost foarte bune (în contextul în care se ocupau poziţiile de afaceri într-o nouă ţară membră UE, cu o piaţă relativ considerabilă).

În 2007, cu o rată a investiţiilor de 35,1% am figurat pe locul 2 după Letonia (36,4%) iar în 2008 am urcat detaşat pe primul loc, cu 37,4%.

De reţinut, însă, acest nivel record a coexistat cu un deficit de cont curent de circa 14% din PIB. De unde şi ajustarea masivă din 2009, până la doar 25,4%, chiar în condiţiile în care PIB-ul a pierdut ceva mai mult de şapte procente.

După revenirea PIB în termeni reali la valoarea din 2008 (produsă în 2014), nivelul maxim a fost atins în 2015 (24,7%) şi apoi ( inclusiv pe calea diminuării investiţiilor publice) a scăzut anul trecut la 22,6%, cea mai redusă valoare din ultimii zece ani dar, în continuare, semnificativ peste media UE.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.5.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Renate Weber – propunerea coaliției PSD-ALDE pentru postul de Avocat al Poporului

Vladimir Ionescu

Propunerea coaliției de guvernământ pentru funcția de Avocat al Poporului  este fostul europarlamentar Renate Weber, membră ALDE. Ea a fost nominalizată luni și și-a anunțat… Mai mult

Europa

Curtea de Justiție Europeană – decizie împotriva Poloniei, în chestiunea reducerii vârstei de pensionare a jdecătorilor

Vladimir Ionescu

Reducerea vârstei de pensionare a judecătorilor Curții Supreme din Polonia încalcă legislația europeană și principiul inamovibilităţii judecătorilor, a decis, luni, Curtea de Justiție a Uniunii… Mai mult

Stiri

Comisia de la Veneția s-a pronunțat: Limitarea ”drastică” a folosirii OUG-urilor în Justiție, atenție la secția pentru anchetarea magistraților!

Vladimir Ionescu

Comisia de la Veneția solicită guvernului de la București să limiteze drastic folosirea ordonanțelor de urgență, acte normative ce permit evitarea mecanismelor de control clasice… Mai mult

Stiri

Premierul anunţă sesiune extraordinară a Parlamentului: ”Să ducem la bun sfârşit proiectele”

Vladimir Ionescu

Parlamentarii vor fi convocați într-o sesiune extraordinară, la începutul lunii iulie, pentru a putea adopta o serie de proiecte legislative începute în această săptămână, a… Mai mult

Stiri

Negocierile pentru conducerea BNR au intrat în linie dreaptă

Razvan Diaconu

Parlamentarii vor negocia până luni viitoarea componență a Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), urmând ca audierile în comisiile de specialitate să… Mai mult

Europa

Campanie rusească de influenţare a rezultatelor alegerilor europarlamentare, cu complicităţi locale – Studiu pentru CE

Iulian Soare

Mai multe „surse ruseşti” de pe reţelele sociale au răspândit  materiale ce instigau la dezbinare pe platformele online, în intenţia de a influenţa preferinţele de… Mai mult

Stiri

Înmulțire a actelor de violență gravă ale extremei drepte din Germania

Iulian Soare

Serviciile de informaţii germane estimează că în Germania există aproximativ 12.700 de extremişti de dreapta care sunt ”orientaţi spre violenţă”, scrie Politico.eu, preluată de Agerpres.… Mai mult