Propunerile de modificare ale Codului Penal au început să fie dezbătute efectiv joi, în cadrul Comisiei speciale pentru legile justiţiei, condusă de fostul ministru Florin Iordache.
În comisie sunt discutate schimbări ale Codului Penal, ale Codului de procedură penală şi ale Codului de procedură civilă.
Dezincriminările unor fapte, plasarea în corpul Codurilor a unor articole cu dedicație pentru liderii coaliției de guvernare urmăriți penal, efectele pe care modificările le produc în sistemul imunitar al societății prin extinderea dezincriminărilor dinspre corupție spre infracțiunile de drept comun,
la care se adaugă schimbarea definițiilor la crima organizată și în recunoașterea și administrarea probelor,
configurează o situație de premieră absolută în filosofia judiciară a României de până acum:
dezbaterile care urmează vor fi o adevărată negociere cu Mafia, iar punctul din care pornesc păgubiții infracțiunilor, adică societatea însăși, e foarte jos. Codurile penale sunt făcute nu să sancționeze și să recupereze prejudiciul, ci să protejeze, prin însăși aceste legi esențiale, pe infractor și prada sa.
Dosare precum Hexi Pharma, Colectiv, Afcerea retrocedărilor de zeci de miliarde de euro, TelDrum etc, etc – ar fi închise fie pe baza noile ”chichițe” din procedură, fie prin dezincriminarea unor fapte, fie prin redefinire, fie prin nerecunoașterea probelor administrate.
Primele observații punctuale pe Codurile Penale propuse de cuplul Dragnea-Tăriceanu pot și citite aici :
(Citiți și: ”Legislația penală intră, oficial, la modificat: Articolele speciale ”Dragnea” și ”Tăriceanu”. Dezincriminări, blocări de probe, redefiniri ale infracțiunilor ”)
Mai jos, reacțiile la cald ale Ministerului Public și ale unor procurori care lucrează dosarele grele ale momentului și care văd cum infractorii schimbă legislația care-i acuză în plină desfășurare a urmăririi penale :
Comunicatul Ministerului Public
Ministerul Public a emis joi un comunicat în care își exprimă ”preocuparea cu privire la oportunitatea modificării unor soluții legislative care în timp și-au dovedit valabilitatea, inclusiv din punctul de vedere al conformității lor cu Constituția; modificarea unor soluții legislative fără luarea în considerare a consecințelor în planul punerii lor în aplicare; lipsa unor corelări necesare între normele Codului de procedură penală, precum și între acestea și legea de organizare judiciară; lipsa unor norme tranzitorii adecvate pentru soluțiile procesuale noi”
Comunicatul Ministerului Public:
Având în vedere dezbaterile existente în spațiul public referitoare la modificările propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală, precum și solicitările mass-media de a prezenta un punct de vedere instituțional privitor la aceste aspecte, Biroul de informare și relații publice este abilitat să comunice următoarele:
Prevederile în discuție conțin modificări numeroase, dintre care o serie de soluții legislative cu caracter de noutate, a căror evaluare impune un examen aprofundat. La o primă lectură a propunerilor de modificare a codurilor penale, Ministerul Public își exprimă preocuparea îndeosebi cu privire la următoarele chestiuni de ordin general: oportunitatea modificării unor soluții legislative care în timp și-au dovedit valabilitatea, inclusiv din punctul de vedere al conformității lor cu Constituția; modificarea unor soluții legislative fără luarea în considerare a consecințelor în planul punerii lor în aplicare; lipsa unor corelări necesare între normele Codului de procedură penală, precum și între acestea și legea de organizare judiciară; lipsa unor norme tranzitorii adecvate pentru soluțiile procesuale noi.
În acest stadiu al dezbaterii publice, Ministerul Public consideră că trebuie reevaluate cu atenție acele soluții legislative care ar putea impieta asupra bunei desfășurări a urmăririi penale, dintre care enumerăm: imposibilitatea folosirii înregistrărilor făcute de alte persoane privind propriile lor convorbiri, ori a altor înregistrări legal efectuate (cum ar fi cele prin camerele de supraveghere din spații publice); reducerea categoriilor de infracțiuni pentru care se poate dispune arestarea preventiveă (spre exemplu, nu se va putea dispune arestarea preventivă pentru infracțiuni precum: agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor, coruperea sexuală a minorilor, racolarea minorilor în scopuri sexuale, furt, furt calificat, înșelăciune, abuz în serviciu, delapidare, represiune nedreaptă, cercetare abuzivă, supunerea la rele tratamente, spălarea de bani ș.a.); instituirea condiției ca, în situațiile în care legea penală prevede o consecință favorabilă pentru denunțător, denunțul să fie formulat într-un anume termen pentru ca aceste consecințe să se producă, în condițiile în care o serie de infracțiuni grave ar rămâne, în lipsa acestor acte de sesizare, necunoscute; clasarea oricărei cauze în care făptuitorul nu este identificat timp de un an de la începerea in rem a urmăririi penale.
Același efect negativ l-ar putea avea și o serie de prevederi care, sub aparența sporirii unor garanții procesuale, vor duce în realitate la încălcarea dreptului la un proces echitabil și la restrângerea posibilităților de apărare a părților sau a subiecților procesuali principali. Pentru exemplificare, menționăm: obligativitatea începerii urmăririi față de o persoană atunci când ea este indicată în actul de sesizare, coborând astfel nepermis standardul pentru formularea acuzației penale, care nu mai este practic atributul organului judiciar, ci simpla opțiune a unei persoane care formulează o plângere sau un denunț; extinderea cazurilor de nulitate absolută practic la orice aspect de nelegalitate, ceea ce va duce, între altele, la excluderea probelor chiar atunci când nelegalitatea nu produce vreo vătămare ori chiar dacă partea/subiectul procesual principal are interesul utilizării probei în favoarea sa etc.
Totodată, cu referire la propunerile de modificare ale Codului penal, Ministerul Public consideră că este necesară o reevaluare a acestora, în condițiile în care, între altele, se preconizează în mod explicit dezincriminarea unor fapte grave (spre exemplu, traficul de influență în ipoteza în care fapta nu este urmată de intervenția pe lângă funcționarul asupra căruia făptuitorul pretinde că are influență) sau prin modificarea unor reglementări din partea generală a codului (spre exemplu, dezincriminarea unor infracțiuni de corupție sau de serviciu prin restrângerea categoriei de subiecți care au calitatea de funcționari publici din punctul de vedere al legii penale).
În perioada următoare, Ministerul Public, după consultarea procurorilor, va efectua o evaluare detaliată a propunerilor de modificare a codurilor penale, urmând a face publice concluzii și observații detaliate. Totodată, Ministerul Public ia act de de intenția forului legislativ de a purta dezbateri serioase asupra acestor propuneri legislative, într-un cadru științific și profesional reprezentativ, și reafirmă disponibilitatea de a participa la clarificarea tuturor aspectelor care ar putea avea efecte negative asupra calității actului de justiție și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Președintele Asociației procurorilor din România, despre prevederile nocive ale PSD-ALDE
Bogdan Gabor (foto), președintele Asociației procurorilor din România, a identificat pentru RFI mai multe prevederi pe care le consideră nocive pentru societate:
Despre faptul că nu pot fi folosite ca probe, ci trebuie distruse, datele despre alte infracțiuni, pentru care nu a existat mandat de percheziție:
„La o primă lectură, putem lua de exemplu situaţia în care în cadrul unei percheziţii informatice sau normale găseşti şi alte chestiuni, bunuri, care pot sluji la săvârşirea altor infracţiuni sau care provin din săvârşirea unor infracţiuni, pe care tu nu le vei putea valorifica în cadrul unei alte proceduri penale.
De exemplu, în situaţia în care te duci la o percheziţie, ai mandat pentru a ridica arme şi ai bănuieli că găseşti arme şi la locul respectiv găseşti şi droguri. Ei bine, nu te vei mai putea sesiza pentru comiterea infracţiunii de trafic de droguri, oricât ar fi de mare cantitatea, pentru că va trebui să o distrugi, pentru că spune expres legea, aşa sună textul (…). Mi se pare o prevedere extrem de nocivă”.
Despre prezența acuzatului la audierea victimei:
„Haideţi să facem un exerciţiu de imaginaţie în cazul infracţiunilor de violenţă gravă sau în cazul infracţiunilor în care sunt implicaţi minori (…). Avem atâtea cazuri de pedofilie care au fost semnalate şi instrumentate.
În situaţia în care vei pune victima, uneori minor sau într-o situaţie psiho-socială foarte complicată, faţă în faţă cu abuzatorul, uneori de o cruzime excesivă, oare mai poate fi numită acea audiere o audiere judiciară sau va fi o nouă traumă psihologică pentru victima infracţiunii?”
Despre dezincriminarea neglijenței în serviciu:
„Sunt atâtea situaţii în care o gravă neglijenţă conduce la pagube enorme, în condiţiile în care şi aici discutăm despre o neglijenţă gravă, pentru că neglijenţa în serviciu în forma în care ea este prevăzută în forma actuală presupune o neglijenţă gravă, culpa lata, în ceea ce priveşte exercitarea unei anumite atribuţii de serviciu. Adică dacă tu aveai obligaţia să asiguri un loc împotriva incendiilor şi există posibilitatea să izbucnească un incendiu, neglijenţa în serviciu nu va mai putea fi incriminată.
Nu exagerez, dar a fost o situaţie, cazul Colectiv. Din câte ştiu eu, acolo au fost trimise în judecată şi persoane pentru neglijenţă în serviciu. Dacă fi abrogată această infracţiune, cel puţin cei care au fost trimişi în judecată în cazul Colectiv pentru neglijenţă în serviciu vor fi achitaţi, pentru că neglijenţa în serviciu nu mai constituie infracţiune”.
Procurorul care ancheteaza Afacerea TelDrum
Procurorul Alexandra Lăncrănjan (foto), care instrumentează Dosarul Tel Drum, critică dur modificările propuse la codurile penale și oferă ca exemplu prevederea privind clasarea cazurilor în care nu autorul infracțiunii nu este identificat în mai puțin de un an.
Comentariul Alexandrei Lăncrănjan:
„De foarte multe ori le reproșez, în glumă, cursanților că nu au imaginea clară a modului în care este construit procesul penal și că nu pot aprecia în profunzime cum se desfașoară.
După lecturarea propunerilor de modificare a C. pen. și C.proc.pen. îmi dau seama că orice student în primul an la Facultatea de drept este un geniu prin comparație.
Legiuitorului, care dorește clasarea cauzei după un an dacă nu a fost identificat autorul infracțiunii, îi recomand să citească textele privind prescripția răspunderii penale, să învețe să coreleze articolele din coduri și să întrebe măcar câte tâlhării au fost soluționate după un an de la sesizare sau să citească dosarele de omor în care ai reușit să găsești autorul după 5-10 ani.
Later edit: Criteriul ‘câstigului material’ văzut ca singurul de natura să determine gravitatea unei fapte poate fi adoptat doar de un om a cărui lume este atât de meschină și mică încât nu înțelege alte valori.
În rest… #punețimânapecarte”
PSD a înregistrat miercuri proiectele pentru modificarea codurilor penale. Cele peste 1.000 de amendamente dezincriminează mai multe fapte (de exemplu – neglijența în serviciu), scurtează pedepsele (în special pentru fapte de corupție și asimilate), îngreunează desfășurarea anchetelor și a proceselor, scurtează termenele de prescripție și relaxeză regimul eliberărilor condiționate.
”Grupul infracțional organizat” și ”Traficul de influență” sunt redefinite altfel.
Cel puțin două dintre prevederi vizează situația în care se află Liviu Dragnea, președintelui social-democraților: acesta ar scăpa de condamnarea la doi ani cu suspendare în Dosarul Referendum.
