Datele publicate de Eurostat plasează România în topul celor mai afectate state UE de pandemie în ceea ce privește exporturile realizate pe primul semestru al anului curent. Astfel, scăderea exporturilor noastre pe S1 a fost de -18%, adică a treia după cele consemnate de Luxemburg (-29%) și Franța (-21%).
Pe segmentul de schimburi intracomunitare, am ocupat locul 3, cu o diminuare de -19%, mai mică decât cele ale micilor economii Cipru (-43%) și Luxemburg (-28%) dar mai însemnată decât ale Finlandei și Franței (-18%). Dintre statele mai noi membre UE, doar Slovacia, colega noastră de excelență în industria auto, a avut valori similare, toate celelalte state fiind mai puțin afectate.
La schimburile intracomunitare, am „ratat” de puțin podiumul constituit din Luxemburg (-31%), Franța (-25%) și Grecia (-23%) și ne-am aliniat pe locurile 4-7 cu Italia, Portugalia și Finlanda (-17%). Scăderea importurilor a fost în nota generală a grupului de state din fostul bloc estic, marginal peste cele din Bulgaria și Polonia.
De reținut, Slovacia a restrâns mai mult decât noi importurile și a limitat astfel deteriorarea poziției externe în schimburile de mărfuri, oricum echilibrate și ne-a trimis pe ultimul loc în ce privește evoluția soldului comercial, cu -0,9 miliarde euro. Bulgaria și Polonia și-au ameliorat soldul, prima ajungând aproape de zero iar cea de a doua găsind chiar o oportunitate în criză de a-și majora excedentul la doar 0,1 la 5 miliarde de euro (!).
Cea de a doua economie care a fost admisă recent, alături de Bulgaria, în anticamera adoptării euro, Croația, și-a redus deficitul comercial, în timp ce Ungaria și Cehia au mai pierdut câte ceva din excedentele din aceeași perioadă a anului trecut dar au rămas destul de solid, pe plus.
Ceea ce ne plasează într-o poziție în afara regiunii din perspectiva rezultatelor comerțului exterior și explică îngrijorarea exprimată recent de BNR referitor la amplificarea influenței negative a exportului net asupra rezultatului PIB, pe care am vrea să-l vedem cât mai curând revenit la valoarea precriză.
Dintre economiile occidentale de dimensiuni comparabile și afectate similar cu cea românească pe partea de exporturi în pandemie, am prezentat Finlanda și Portugalia. Pentru a vedea că Finlanda a avut o anumită deteriorare a soldului comercial, dar a rămas foarte aproape de echilibru iar Portugalia și-a restrâns importurile ( oarecum la fel cu Slovacia) și și-a redus deficitul comercial, făcând un gen de rocadă nedorită cu rezultatele față de România.
Pentru referință, cu observația că trebuie păstrate proporțiile în compararea nivelurilor absolute ale soldurilor comerciale am inclus și statele cu care avem cele mai intense relații comerciale, chiar cele mai mari economii ale UE și ale Zonei Euro. Germania și-a mai redus dintr-un excedent comercial care o trimitea peste limita pozitivă de echilibru, Italia și-a îmbunătățit surprinzător poziția și doar Franța a avut o creștere moderată a deficitului comercial.
Din păcate, ar mai fi de reținut că poziția a treia ocupată de România în materie de scădere a exporturilor în topul statelor UE s-a menținut pe segmentul extra-UE și la finele primei jumătăți din acest an. În luna iunie, datele Eurostat ne-au poziționat cu scăderea față de aceeași lună a anului precedent la -23,3%, după Malta (-25,9%) și Franța (-25,3%), și sub media semestrială.
Iar asta într-un context în care opt state UE au intrat deja pe plus, cu cele mai bune rezultate înregistrate în două state din fostul bloc estic, Estonia (+18,1%) și Slovenia (+11,6%), urmată îndeaproape, dar sub pragul de 10%, de economia cea mai apropiată de a noastră ca structură și dimenisuni, Polonia, și de competitoarea noastră în industria auto, Slovacia
