În acest context, România mai are de jucat o serie de atuuri, ceea ce generează un optimism moderat. Totodată, însă, manifestă şi vulnerabilităţi care ne expun la posibile sincope economico-sociale. Astăzi, câteva motive de optimism.
1.Sistemul bancar relativ solid. Nu avem bănci româneşti cu probleme, chiar dacă băncile-mamă se confruntă cu anumite dificultăţi. Indicatorii se prezintă semnificativ mai bine decât se cere la nivel european, cu indicele de solvabilitate mediu situat la 13,43 (8% limita acceptată), fondurile proprii de nivel 1 la 7,5% (7% cerinţa europeană) şi indicatorul de lichiditate la nivel 1,34 ( efectiv faţă de necesar).
2.Echilibarea bugetară a funcţionat până în prezent. Cu 2,4% deficit la zece luni, ne situăm mult sub ţinta de 4,4%. Este efectul consecvenţei în aplicarea măsurilor de austeritate mai ample decât în marea majoritate a ţărilor euroepene şi luate mai devreme.Mai important, cu cât rezultatul de deficit pe 2011 va fi mai bun, cu atât mai puţin va trebui să mai strânge cureaua pe mai departe în 2012, când deficitul trebuie acomodat sub 2% pe cash.
3.Economia dă semne consistente de creştere. Avansul de 4,4% înregistrat în trimestrul 3 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a dus la o creştere economică de 2,7% după 9 luni. Cel mai probabil, anul se va încheia cu o performanţă undeva în jur de 2,5%, cu un procent peste nivelul prognozat iniţial. Conectarea de doar 30% la piaţa externă şi concentrarea de 70% către piaţa internă reduce transmiterea efectelor din ţările partenere.
4.Deficitul extern este sub control. Adică aflat la o valoare de 3,8 miliarde euro la 9 luni, adică puţin sub 3% din PIB, şi cu o perspectivă de 4% din PIB la finalul anului. Pe fondul unui comerţ exterior cu o creştere robustă, cursul de schimb a fost păstrat stabil în termeni reali, în linie cu inflaţia şi chiar ceva peste, ceea ce indică o eficientizare lentă dar stabilă a economiei.
5.Se vor simţi efectele intrării fondurilor europene nerambursabile. Ajunsă cu cuţitul la os şi sub spectrul pierderii banilor, România va trebui să apese pe pedala contractării de proiecte cu finanţare europeană. Un nivel de 3,7% de absorbţie nu se poate duce decât în sus. Ridicarea treptată a restricţiilor impuse ţărilor mai nou intrate în UE va avea efecte de antrenare în economie.
6.Poziţia geo-politică, la intersecţia dintre o Europă în pierdere de viteză şi ţări în expansiune, din partea asiatică. Deplasarea spre est a bazelor de producţie occidentale va continua. România are o poziţie strategică şi relaţii comerciale dezvoltate cu ţări precum Turcia sau Kazahstan. Utilizarea mai bună a oportunităţilor din spaţiului ex-sovietic, odată cu democratizarea şi creşterea ponderii clasei mijlocii din aceste ţări va permite desfacerea unor produse cu raport optim calitate-preţ, după normele UE.
