România în analiza Comisiei Europene: Priorităţi, progrese, probleme

Comisia Europeană a adoptat un pachet de recomandări privind măsurile bugetare și reformele economice menite să sporească stabilitatea financiară, să stimuleze creșterea economică și să creeze locuri de muncă în UE.

Recomandările sunt specifice fiecărei țări, ținând seama de situația existentă în fiecare stat membru.

De asemenea, Comisia a emis recomandări pentru zona euro în ansamblu și a prezentat viziunea sa privind acțiunile de politică necesare la nivelul UE pentru completarea măsurilor adoptate la nivel național, astfel încât să se concretizeze o inițiativă ambițioasă de creștere economică a UE, ancorată pe două nivele.

Președintele Comisiei Europene, Manuel Barroso, a declarat miercuri, într-o conferință de presă: ”Comisia a luat decizii importante care stabilesc acțiunile următoare ce trebuie adoptate atât la nivel național, de fiecare stat membru, cât și la nivelul UE pentru creșterea competitivității noastre,stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă, precum și pentru consolidarea fermă a Uniunii noastre economice și monetare. Recomandările noastre sunt adaptate fiecărui stat membru, dar sunt parte dintr-o abordare coerentă în vederea reechilibrării economiei europene. Am realizat progrese importante: finanțele publice încep să se amelioreze, iar dezechilibrele încep să fie eliminate. ”

Plus şi minus pentru România: atenţie la „Europa 2020”

În ceea ce privește România, documentul CE arată că țara noastră trebuie să accelereze restructurarea companiilor de stat, să crească absorbţia fondurilor europene, să continue implementarea politicilor fiscale solide şi să amplifice eforturile de reformare a sectorului energetic.

Actualul program de asistenţă financiară pentru România rămâne pe drumul cel bun, ţinta de deficit pe cash pentru 2011 a fost atinsă, în timp ce ţinta ESA ar fi fost atinsă dacă nu ar fi existat o măsură considerabilă legată de deciziile în instanţă prin care guvernul a fost obligat să plătească compensaţii anumitor categorii de angajaţi.

Bugetul pe 2012 este pe drumul cel bun în atingerea unui deficit de sub 3% din PIB în termeni ESA. Autorităţile vor continua să implementeze politici fiscale solide.

Sistemul bancar a rămas solid, în pofida deteriorării continue a calităţii activelor, care a continuat să aibă un impact nefavorabil asupra profitabilităţii sectorului bancar. Progresele în domeniile-cheie vizate de reforma structurală au fost inegale, dar în general satisfăcătoare. În particular, reformele din sectorul energiei s-au accelerat recent. Totuşi, implementarea programului ar putea fi îmbunătăţită în câteva domenii – relevă executivul comunitar.

Referitor la ţintele naţionale din cadrul Strategiei Europa 2020, România a înregistrat progrese limitate în 2011. Unele ţinte rămân dificil de atins, mai ales în ceea ce priveşte investiţiile în cercetare-dezvoltare, rata şomajului, rata abandonului şcolar timpuriu şi numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune.

Raportul Comisiei menţionează că progrese semnificative au fost obţinute în privinţa liberalizării preţurilor în sectorul energiei electrice, în timpul misiunii din ianuarie-februarie, iar la sfârşitul lunii aprilie – începutul lunii mai s-a convenit asupra unei foi de parcurs în privinţa liberalizării preţurilor la gaze.

În schimb, s-au înregistrat puţine progrese, până acum, în sectorul transporturilor. De asemenea, va fi alocat mai mult timp reformei în sectorul de sănătate, date fiind dificultăţile politice. În final, în condiţiile în care autorităţile au îndeplinit ţinta de absorbţie a fondurilor UE pentru sfârşitul lui 2011, îndeplinirea ţintei de absorbţie pentru 2012 rămâne o provocare.

După doi ani de declin, se estimează că PIB-ul real în România a crescut cu 2% în 2011. Pentru anul 2012, pe fondul evoluţiilor economice din Europa, este de aşteptat o reducere a creşterii economice la 1,4 %; se prognozează că cererea internă, principalul factor al creşterii şi investiţiilor, susţinută de ameliorarea absorbţiei fondurilor UE, va juca un rol esenţial în acest an.

În contextul asistenţei financiare pe termen mediu şi lung convenite în 2011, România s-a angajat să implementeze un program de politici economice cuprinzător, cu atenţie specială pe măsurile de reformă structurală destinate ameliorării funcţionării pieţei forţei de muncă şi pieţei de bunuri şi sporirii potenţialului de creştere a economiei româneşti. În paralel, programul asigură continuarea consolidării fiscale, reforma administraţiei fiscale şi o mai bună gestionare a finanţelor publice.

În urma unei cereri prezentate de România în 17 februarie 2011, Comisia Europeană şi FMI au negociat un program de ajustare economică cu autorităţile române. Acesta a fost aprobat de către Consiliul European în 12 mai 2011 şi de către FMI în 25 martie 2011. Programul acoperă o perioadă de doi ani, până la 31 martie 2013. Pachetul său financiar ajunge la 4,9 miliarde de euro, din care 1,4 miliarde de euro de la UE şi 3,5 miliarde de euro de la FMI. Banca Mondială va continua să ofere sprijinul convenit anterior, în valoare de 400 de milioane de euro, în cadrul programului de credite pentru dezvoltare şi o finanţare de 750 de milioane de euro pentru asistenţă socială şi reforma din domeniul sănătăţii.

În contextul asistenţei de la UE, România s-a angajat să implementeze un program de politici economice cuprinzător, cu atenţie specială pe măsurile de reformă structurală destinate ameliorării funcţionării pieţei forţei de muncă şi pieţei de bunuri şi sporirii potenţialului de creştere a economiei româneşti. În paralel, programul asigură continuarea consolidării fiscale, reforma administraţiei fiscale şi ameliorări în gestionarea finanţelor publice, precum şi reforma monetară, a pieţei financiare şi a stabilităţii financiare. În ansamblu, programul este orientat spre atingerea a trei obiective principale: eliminarea deficitului bugetar excesiv în 2012, ameliorarea potenţialului de creştere şi scăderea probabilităţii viitoare a unor noi dezechilibre excesive în economia românească.