duminică

4 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

16 februarie, 2022

Pentru al treilea an la rând România a fost importator net de electricitate în 2021, în ciuda mixului echilibrat de surse de producție. Importurile nete au fost cu 44,8% mai mari decât în 2019 – an pe care l-am ales ca referință, nefiind afectat de pandemie.

Important – problema energiei electrice deja se cronicizează: este al treilea an consecutiv în care România nu reușește să-și producă singură electricitatea pe care o consumă, la un preț competitiv, în ciuda unuia din cele mai bune mixuri energetice din UE.

Problema anului 2021 este că importul net de electricitate nu s-a făcut pentru a alimenta sporul economiei. În economie s-a consumat chiar mai puțin cu 2,3% decât în 2019, potrivit rapoartelor Institutului Național de Statistică (INS).


Diferența în minus de 960 de milioane kWh a consumului de electricitate din economie (2021 / 2019) poate fi pusă pe seama scăderii activității, mai degrabă decât în contul unor soluții miraculoase de eficiență energetică.

Nu întâmplător, statistica a arătat o scădere trimestrială a produsului intern brut (PIB) de 0,5% în T4 / 2021.

Doar populația a consumat mai mult anul trecut decât în anul de dinaintea pandemiei: peste 13,8 miliarde kWh (terawați-oră, TWh), cu 11,4% mai mult decât în 2019.

(Citiți și: Cum a ratat România șansele unei poziții mai bune în confruntarea cu tendința globală a scumpirii energiei”)

În tabelul de mai jos, se poate vedea evoluția consumului în economie, în iluminatul public și în gospodăriile populației; precum și balanța import/export.


Populația acoperă aproape un sfert din consumul final total (24,8% în 2021), iar economia, cu aproape 41,37 miliarde kWh (TWh), contează pentru 74,3%. Consumul propriu al rețelelor și stațiilor de transformare se ridică la aproape 1%.

S-a făcut economie la iluminatul public în 2021. S-au consumat 537,5 milioane de kWh, cu 7% mai puțin decât în 2019. În 2020, importul net crescuse cu 74% față de 2019, deși consumul scăzuse.

Șansa ratată a unui mix echilibrat de producție

România a ratat șansa de a se confrunta cu criza energetică de pe poziția favorabilă a unui mix energetic echilibrat de producție și a unui grad ridicat de independență energetică în rândul statelor UE.

Țara noastră a ratat șansa de a avea prețuri de circa 30% sub mediile europene, printr-o poziționare mai bună de pe care să se confrunte cu tendința globală a scumpirii energiei.

„Un model de piață a energiei funcțional ar fi poziționat prețurile energetice din România cu cel puțin 30% sub mediile europene, dacă ar fi profitat de gradul redus de dependență de sursele externe (printre cele mai mici 3 din UE)”, a estimat expertul în energie Răzvan Nicolescu, pentru CursDeGuvernare.

Apa și vântul au produs mai multă electricitate decât în 2019

Consumul final total a fost ușor mai mare decât în 2019 (+0,7% până la mai mult de 55,7 TWh (mld. kWh), iar producția totală mai mică (-0,6% până la 59,03 TWh).

Deși, în general, scumpirea gazelor a dus la revenirea generală a apetenței pentru cărbune în producția de electricitate din 2021, ponderea acestuia în total producție este sensibil mai mică decât în 2019 în România. Împreună cu gazele ponderea a fost de 37,6% în 2021, față de 40,1% în 2019.

Explicația poate fi găsită la Complexul Energetic Oltenia, care produce mai puțin pentru a-și ușura povara achiziției de certificate de emisii în condițiile restructurării, care va duce la oprirea capacităților de cărbune până în 2030.

În schimb, ponderea  hidrocentralelor a crescut cu aproape 3 puncte procentuale până la 29,2% din total producție și, marginal, și cea a eolienelor, până la 19,1%.

Răsturnare în topul importurilor, ca urmare a cuplării piețelor europene

Bulgaria a devenit cel mai mare exportator de electricitate în România, anul trecut, devansând Ucraina și Ungaria – sursele obișnuite de până acum, potrivit unui raport al Transelectrica (TEL), operatorul sistemului național energetic și de transport.

Față de anul 2020, „fluxurile fizice de export au scăzut cu Bulgaria ( – 52% -1.632 GWh – milioane kWh) și au crescut pe granița cu Serbia ( + 750 GWh), cu Ungaria ( + 425 GWh) dar și cu Ucraina (+ 252 GWh)”, potrivit raportului citat.

Totodată, au crescut fluxurile fizice de import pe liniile de interconexiune cu Bulgaria ( + 1.514 GWh) și au scăzut pe Serbia ( – 45% -444GWh), Ucraina ( – 42%, -1.190GWh), și Ungaria ( -30%, -663 GWh).

O explicație poate fi găsită în faptul că, din 28 octombrie 2021, granița dintre zonele de ofertare Bulgaria și România a fost integrată în sistemul european SDAC (single day ahead market).

Sistemul are rostul de a direcționa tranzacțiile spot de pe piețele cu prețuri mai mici spre cele cu prețuri mai mari.

Ca urmare, tranzacțiile spot cu energie s-au făcut dinspre Bulgaria spre România. Bulgaria s-a cuplat,  prin România, la piețele occidentale.

Pe 17 iunie 2021, a fost realizată „cuplarea granițelor (cuplarea piețelor pentru ziua următoare din Republica Cehă, Slovacia, Ungaria și România) cu cuplarea multiregională (MRC) prin introducerea alocării implicite a capacității nete de transport (NTC) pe șase noi granițe (PL-DE, PL-CZ, PL-SK, CZ-DE, CZ-AT, HU-AT)”, explică Transelectrica, în raportul citat.

***

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

  1. Titlu derutant si tendentios ! Cat reprezinta cresterea asta din consumul real ? Dar despre perioadele cand exportam – ca sunt si dintr-alea – chiar nimic ?
    Asta-i tendinta, vad generalizata, a presei din Romania, sa denigreze absolut tot ce se face in tara, sa creeze un sentiment de insecuritate, sa ne faca sa ne rusinam de tara si de apartenenta la neamul romanesc !?
    Cine va plateste ? Recrutorii de „capsunari”? Sau sunt alte „foruri si servicii „?

    1. Distinse domn,
      este al treilea an consecutiv când suntem importatori net de energie electrică (da, și exportăm, dar importator net înseamnă că exportăm mai putin decât cumpărăm). Or asta zice ceva:
      da, exportăm si alimente, și totusi 60% din ce consumăm vine din import: si acolo suntem importatori net.
      Păi dacă nu te poți hrăni singur și nu-ti poti produce singur cât consumi nici electricitatea – cu o țară ca România cu de toate (cu absolut de toate, ba chiar cu asupra de beneficii și oportunități), înseamnă că e ceva putred pe-aici nu? Noi trebuia să ne putem proteja măcar în proporție de 30% de criza energetică europeană, da uite că se închid IMM-uri, inflația răstoarnă casa – și numai la bugetari au fost în ultimii 2 ani creșteri de salarii.
      ”foruri și servicii”… ei, hai!
      spor la treabă oriunde prestați!
      *
      PS: mai bine i-ați aminti neamului românesc de care ziceți că mănâncă pe datorie (cu cea mai mare dobândă din UE)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

  1. Titlu derutant si tendentios ! Cat reprezinta cresterea asta din consumul real ? Dar despre perioadele cand exportam – ca sunt si dintr-alea – chiar nimic ?
    Asta-i tendinta, vad generalizata, a presei din Romania, sa denigreze absolut tot ce se face in tara, sa creeze un sentiment de insecuritate, sa ne faca sa ne rusinam de tara si de apartenenta la neamul romanesc !?
    Cine va plateste ? Recrutorii de „capsunari”? Sau sunt alte „foruri si servicii „?

    1. Distinse domn,
      este al treilea an consecutiv când suntem importatori net de energie electrică (da, și exportăm, dar importator net înseamnă că exportăm mai putin decât cumpărăm). Or asta zice ceva:
      da, exportăm si alimente, și totusi 60% din ce consumăm vine din import: si acolo suntem importatori net.
      Păi dacă nu te poți hrăni singur și nu-ti poti produce singur cât consumi nici electricitatea – cu o țară ca România cu de toate (cu absolut de toate, ba chiar cu asupra de beneficii și oportunități), înseamnă că e ceva putred pe-aici nu? Noi trebuia să ne putem proteja măcar în proporție de 30% de criza energetică europeană, da uite că se închid IMM-uri, inflația răstoarnă casa – și numai la bugetari au fost în ultimii 2 ani creșteri de salarii.
      ”foruri și servicii”… ei, hai!
      spor la treabă oriunde prestați!
      *
      PS: mai bine i-ați aminti neamului românesc de care ziceți că mănâncă pe datorie (cu cea mai mare dobândă din UE)

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: