Ministerul Afacerilor Externe a anunțat luni că Alexey Grishaev, adjunct al atașatului militar în cadrul Ambasadei Federației Ruse la București, a fost declarat persona non grata pe teritoriul României.
Motivul: activitățile și acțiunile sale contravin prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961.
Aceste elemente au fost comunicate părții ruse luni, cu prilejul convocării la sediul MAE, din dispoziția ministrului Bogdan Aurescu, a ambasadorului Federației Ruse la București, Valery Kuzmin.
Ambasadorul rus la București s-a remarcat în trecut, în repetate rânduri, prin acțiuni sau declarații provocatoare la adresa României.
Ce i se reproșează oficialului rus
Potrivit Digi24, care citează surse guvernamentale, Alexey Grishaev desfășura „activități de spionaj” pe teritoriul României și ar fi agent GRU (serviciu secret al Armatei Federației Ruse).
Alexey Grishaev ar fi încercat să obțină informații din domeniul militar, despre activitatea forțelor NATO și despre interesele aliaților europeni și americani ai României. Cetățeanul rus ar fi încercat să aibă acces la anumite persoane care să îl ajute să obțină astfel de informații, dar fără succes.
Reacția Rusiei: Vom adopta măsuri relevante de răspuns
Moscova privește decizia Bucureștiului de a expulza un oficial rus ca pe un gest neprietenos și își rezervă dreptul de „a lua măsuri relevante ca răspuns”, a declarat ambasadorul Rusiei în România, Valery Kuzmin, luni, pentru agenția TASS. Și Ministerul rus de Externe a avut o poziție similară, prin vocea purtătorului de cuvânt.
„Această decizie este fără îndoială una neprietenoasă și nu duce la îmbunătățirea relațiilor internaționale între Rusia și România”, a declarat ambasadorul. „În acord cu Convenția de la Viena, autoritățile ruse își rezervă dreptul de a lua măsuri relevante ca răspuns”, a mai adăugat Valery Kuzmin.
La rândul său, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat luni, tot pentru TASS, că ambasadorul României la Moscova, Cristian Istrate, cunoaște bine procedura măsurilor reciproce. Declarația vine ca un comentariu la expulzarea adjunctului atașatului militar din cadrul ambasadei ruse la București.
State membre UE în confruntare diplomatică cu Moscova
În ultimele săptămâni, Polonia, Cehia, Austria, Olanda, Norvegia, Suedia au expulzat diplomați ruși din cauza unor acțiuni de spionaj.
Cea mai de amploare acțiune a aparținut Cehiei, care pe 18 aprilie a anunțat că expulzează 18 membri ai ambasadei Rusiei la Praga ca urmare a suspiciunii că serviciile secrete ruse au fost implicate în explozia de la un depozit de muniţii, în 2014, într-un fost depozit militar situat la Vlachovice, la 275 kilometri sud-est de Praga.
(Citiți și: ”Ungaria, Polonia și Slovacia exprimă ”solidaritate totală” cu Cehia în conflictul diplomatic cu Rusia”)
După ce Rusia a răspuns cu expulzarea a 20 de diplomați cehi, Praga a cerut pe 23 aprilie Rusiei retragerea majorităţii angajaților ambasadei de la Praga (60 de persoane), escaladând cea mai gravă dispută diplomatică dintre cele două ţări din ultimele decenii.
Cehia a cerut partenerilor săi din Uniunea Europeană şi din NATO să expulzeze diplomaţi ruşi, pentru a susţine astfel Praga în confruntarea sa cu Moscova. Slovacia a expulzat joi trei trimişi ruşi, în solidaritate cu Republica Cehă.
Întrebat în urmă cu 5 zile dacă România va răspunde solicitării Cehiei, ministrul Bogdan Aurescu a răspuns: ”În cazul în care vom lua o astfel de măsură, ea va fi anunțată, dar nu putem să ne pronunțăm în vreun fel în avans asupra unor astfel de chestiuni care sunt de o deosebită seriozitate”.
În ultima săptămână, Moscova a dat afară şi diplomaţi din Bulgaria, Polonia şi Statele Unite, ca represalii pentru expulzarea propriului personal.
Preşedintele Vladimir Putin a avertizat puterile străine în discursul său despre starea naţiunii de miercuri să nu depăşească ”liniile roşii” ale Rusiei, spunând că Moscova le va face să regrete.
