România – evoluții paradoxale în domeniul construcțiilor. Explicații

În luna iunie 2019, România s-a situat simultan pe primul loc la creșterea anuală a sectorului de construcții și pe penutimul loc la ritmul de evoluție în raport cu luna precedentă, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Cu un plus de +23,3% față de iunie 2018, am devansat Ungaria (+20,2%) și Slovenia (+5,5%) deși rezultatul a marcat o scădere de 2,8% în raport cu mai 2019, care ne-a plasat la coada UE, între Slovenia (-6,7%) și Portugalia (-1,4%).

Dacă este să luăm rezultatul pe trimestrul doi, acesta apare ca fiind excepțional, dată fiind valoarea de +30,7% față de aceeași perioadă a anului precedent. Peste următoarea clasată, Ungaria (+27,5%) și la foarte mare distanță de ritmul mediu european (2,2%).

Însă o raportare la anul de referință 2015 ne trimite tocmai pe locul șapte între statele UE.

Pentru a decela ce se întâmplă cu adevărat, ar fi util să privim și la evoluția din interiorul trimestrului al doilea, care, din păcate și (sperăm conjunctural) este în scădere după puseul de creștere din luna aprilie.

Una peste alta, ne putem aștepta la o influență majoră pe creșterea PIB în al doilea trimestru, undeva în jur de un punct procentual și jumătate, dar pe un trend de scădere și de stabilizare la o valoare ceva mai ponderată. Rezultat al revenirii construcțiilor acolo unde ar fi trebuit să fie și în anii trecuți.

Explicații

Explicația valorilor foarte mari consemnate în sectorul construcțiilor prin raportare la cele din anul anterior vine tocmai din scăderea semnificativă a activității în acest sector din 2018.
Reamintim că, anul trecut, acest sector a avut o contribuție de doar 5,4% la formarea PIB și a fost singurul care a influențat negativ creșterea economică ( -0,3 puncte procentuale).

Mai clar, o comparație cu evoluțiile medii din Uniunea Europeană din 2015 încoace este semnificativă, cu o scădere de peste 12 procente la noi față de o creștere de aproape nouă procente în UE. De altfel, chiar și raportat la anul 2010, noi coborâsem în 2017 la doar 97,1% ( datele pentru 2018 sunt încă în curs de prelucrare și nu au fost afișate de Eurostat).

Una peste alta, trebuie salutat faptul că sectorul construcțiilor a revenit la o activitate relativ bună din perspectivă europeană și că pare a se stabiliza pe un nivel bun, la care au contribuit și facilitățile salariale acordate recent.

Altminteri, însă, ar trebui să fim prudenți în privința sustenabilității pe termen lung a influenței puternic pozitive a construcțiilor pe creșterea economică.

Această influență, alături de rezultatele bune din agricultură, a mascat deocamdată reducerea activității industriale în primul semestru al anului în curs dar trendul nu se anunță a fi de natură să ne permită să fim tocmai optimiști pentru viitor.

Un indicator ar fi evoluția angajărilor, care  arată o scădere destul de pronunțată după entuziasmul inițial, de la începutul anului, altul evoluția sinuoasă a numărului de ore lucrate, mai puține în iunie decât februarie.