România a înregistrat în acest an un scor al libertății economiei de 65,6 puncte, cu un punct mai puțin decât în 2015, ceea ce o plasează pe locul 61 în clasamentul celor cele mai libere 178 de economii din lume, în scădere cu patru poziții față de anul trecut, reiese din raportul think-tank-ului american Heritage Foundation.
Libertatea economică este evaluată în 10 domenii şi se referă la gradul de libertate a afacerilor, a comerțului, la libertatea fiscală, la cea față de intervenția guvernului, la libertate monetară, a investițiilor, la libertatea financiară, a pieței muncii, la libertatea faţă de corupţie, precum şi la respectarea drepturilor de proprietate.
Economia României este catalogată drept „moderat de liberă„, punctele forte fiind libertatea comerţului şi cea a politicilor monetare. Punctele slabe semnalate de Heritage Foundation se referă la statul de drept şi la libertatea de pe piaţa muncii.
Evoluţia indicatorului drepturilor de proprietate în regiune
Abilitatea de a acumula proprietate privată şi avere este un factor motivaţional central pentru muncitori şi angajaţi, notează analiştii americani. Recunoaşterea drepturilor de proprietate privată şi o legislaţie eficientă care să le protejeze sunt caracteristici esenţiale ale unei economii de piaţă pe deplin funcţională.
Evoluţia libertăţii de pe piaţa muncii în regiune
Acest indicator măsoară abilitatea indivizilor de a găsi oportunităţi de angajare, precum şi abilitatea companiilor de a angaja şi de a concedia personal în funcţie de nevoile specifice. Reglementările impuse de guvern asupra muncii au o varietate de forme, printre care controlul salariilor, restricţiile privind angajarea şi concedierea, precum şi alte tipuri de constrângeri. În multe state, sindicatele joacă un rol important în reglementarea libertăţii muncii şi pot fi, în funcţie de natura activităţii lor, o forţă de creştere a libertăţii sau un factor de rezistenţă.
- Statul de drept
România a înregistrat cele mai slabe rezultate din regiune în ceea ce priveşte „libertatea faţă de corupţie”. Principala cauză idetificată de organizaţia străină este rezistenaţa clasei politice, Heritage Foundation dând drept exemplu cazul fostului premier Victor Ponta care a refuzat să demisioneze ca urmare a acuzaţiilor aduse de procurorii DNA.
„În 2015, premierul Victor Ponta a fost acuzat de fraudă, evaziune fiscală şi spălare de bani într-un dosar ce datează din perioada în care era avocat, înainte de a fi ales, în 2012. El a refuzat să demisioneze pe perioada procesului. România a avut dificultăţi de a îndeplini cerinţele de combatere a corupţiei cerute de Uniunea Europeană, pe fondul rezistenţei clasei politice. Instanţele nu au resursele de care au nevoie şi sunt sub influenţa şi corupţia cronică a clasei politice”, se arată în raport.
- Libertatea faţă de intervenţia Guvernului
Organizaţia notează progresele făcute de România în ceea ce priveşte reducerea deficitului, însă avertizează asupra faptului că fiscalitatea s-a transformat într-un câmp de bătălie politică pe fondul presiunilor pe buget generate de reducerea taxelor şi majorarea salariilor din sectorul bugetar.
„Atât impozitul pe venit cât şi cel pe profit sunt de 16%. Alte taxe impuse sunt TVA şi taxele de mediu. Povara fiscală totală se ridică la 27,2% din PIB. Cheltuielile guvernamentale se ridică la 33,8% din PIB. Deficitul s-a restrâns, iar datoria publică este de circa 40% din PIB. Presiunile pe cheltuieli au transformat politica fiscală într-un câmp de bătălie politică”, notează analiştii străini.
De asemenea, indicatorul privind libertatea afacerilor este în scădere şi se află la cel mai redus nivel din regiune.
- Eficienţa reglementării
„Procedurile de înfiinţare şi funcţionare a afacerilor au fost îmbunătăţite, însă nu au fost încă implementate pe deplin proceduri eficiente de insolvenţă. Reglementările din domeniul muncii rămân rigide, cu toate că au fost adoptate o serie de amendamente pentru creşterea flexibilităţii codului muncii. Un raport al FMI din 2015 arăta că infrastructura slabă este determinată în parte de dominaţia întreprinderilor de stat ineficiente şi subvenţionate”, se arată în raport.
- Deschiderea pieţei
„Companiile de stat distorsionează economia. Sectorul financiar este deschis competiţiei şi dominat de bănci străine. Numărul creditelor neperformante a fost redus considerabil de la vârful din 2013”, notează analiştii.
Hong Kong s-a situat şi în acest an pe prima poziție, cu un scor de 88,6 puncte, în scădere cu un punct față de anul trecut, urmat de Singapore, Noua Zeelandă, Elveția, Australia, Canada, Chile, Irlanda, Estonia și Marea Britanie. La polul opus s-a clasat Coreea de Nord.
Urmărește-ne pe Google News
