Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat, luni, că România va cere Comisiei Europene amânarea închiderii termocentralelor din Oltenia pe bază de lignit. În acest sens ministrul va purta chiar în această lună discuții la Bruxelles pentru a obține o derogare de la termenul convenit anterior.
Închiderea termocentralelor pe bază de cărbune din cadrul Complexului Energetic Oltenia în 2026 este un jalon prevăzut în cadrul pachetului de ajutor pentru redresare finanțat de UE (PNRR), în cadrul căruia este aprobat un ajutor de stat de 1,2 miliarde de euro pentru CE Oltenia.
Holdingul de stat „Complexul Energetic Oltenia”, care produce energie termică și electrică pe bază de lignit, a încheiat parteneriate cu trei companii private – OMV Petrom , Tinmar și Alro Slatina – pentru a construi parcuri solare și centrale electrice pe gaze naturale, ca parte a trecerii la energii „verzi” a României.
„Din păcate, din cauza întârzierilor, oprirea exploatațiilor de lignit nu va coincide cu intrarea în funcțiune a acestor noi proiecte, ceea ce ar putea crea dificultăți pentru funcționarea Sistemului Energetic Național”, a declarat ministrul Burduja într-o conferință de presă.
„Pentru a decala termenul de închidere a minelor de lignit este nevoie de modificarea în Parlament a Legii decarbonizării, ceea ce se poate face, însă avem nevoie să modificăm Planul de restructurare cu aprobarea Comisiei Europene, pentru că altfel va fi declarat ajutor de stat ilegal, iar un ajutor de stat ilegal de 1,2 miliarde de euro înseamnă finalul pentru Complexul Energetic Oltenia și nu putem risca acest scenariu, și înseamnă și o renegociere a PNRR, atenție, pentru jaloane pe care România deja a încasat sumele aferente, ceea ce nu cred că are precedent”, a spus ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-o conferință de presă.
Transelectrica va realiza un studiu de adecvanță a sistemului, care va fi disponibil spre finalul anului viitor.
„Pe baza datelor din studiu tragem nădejde că vom avea noi argumente în fața Comisiei Europene pentru păstrarea în funcțiune a unor grupuri de la Turceni și Rovinari, deci și a exploatării lignitului, pentru o perioadă de timp”, a precizat Burduja.
Ministrul a dat exemplul Poloniei, care a luat decizia de a păstra producția de cărbune până în 2049.
În cazul Olteniei, ar putea fi nevoie să mai folosim cărbune încă un an jumătate – doi în plus până când noile capacități vor fi puse în funcțiune.
„Dar, încă o dată, promisiunea a fost că ne străduim și prezentăm din perspectiva ministerului Energiei toate argumentele”, a arătat Burduja, care a adăugat că „trebuie să venim cu argumente din zona evenimentelor neprevăzute”.
***
