Guvernul României a aprobat miercuri o plată de 330 milioane lei (aproximativ 66 milioane euro) către Agenția Spațială Europeană (ESA). Este o plată parțială a datoriei acumulate de România în ultimii 4 ani față de ESA.
Din cauza restanțelor la plata contribuției, România și-a pierdut dreptul de vot în cadrul ESA în iulie 2018.
(Citește și:”România a pierdut dreptul de vot în Agenția Spațială Europeană, pentru că nu și-a plătit cotizația. Proiectele românești sunt blocate”)
A fost pentru prima dată în istoria ESA, de la înființarea sa în 1975, când un Stat Membru ajunge în această situație.
Contribuția neachitată a României pentru programe însumează 102,27 mil. euro (pentru perioada 2019- 2022), iar achitarea celor 63 mil. euro până în 19 octombrie 2022 menține dreptul de vot doar până la 31 ianuarie 2023, termenul primei facturi din 2023 pentru programele ESA
România a devenit membru al Agenției Spațiale Europene în luna decembrie 2011, fiind obligată să achite anual o contribuție fixă de aproximativ 1% din venitul național net și o contribuție pe programe, reprezentând o cotă de participare la fiecare dintre programele și misiunile spațiale multianuale ale ESA.
România a achitat, în tranșe, contribuția fixă, dar nu a achitat contribuția pe programe în perioada 2019-2022, suma restantă fiind în valoare de 102.263.517,89 euro (521.543.941 lei).
Ce se întâmplă dacă România nu-și achită integral datoria
În urma neplății acestor obligații asumate față de o organizație internațională interguvernamentală, participarea României la ESA întâmpină dificultăți cu consecințe foarte serioase pe termen scurt, mediu și lung.
Efecte ale neplății datoriei restante la ESA:
- României nu i se va permite să participe la programele ESA care vor fi propuse la Consiliul ESA la nivel Ministerial din noiembrie 2022. De interes special pentru România este Programul de Securitate care este în pregătire și vizează provocările recente de securitate din regiune, care sunt de interes special pentru România, având în vedere situarea sa geografică
- Pentru perioada în care România nu are drept de vot contractele pentru realizarea programelor ESA vor fi acordate cu prioritate entităților care nu sunt înregistrate în România
- Creșterea costurilor în achizițiile de tehnologie aerospațială și de apărare, prin creșterea riscurilor de țară;
- Pierderea capacităților de înaltă tehnologie realizate și în curs de realizare (producția și testarea de sateliți și componente de sateliți, componente de rachete lansatoare, infrastructura de sol spațială, imagerie
satelitară, echipamente de zbor). - Pierderi de resursă umană, diplomatică și de imagine, altele.
Conform Convenției ESA, un stat membru pierde dreptul de vot în cadrul Consiliului și Comitetelor de Program ESA atunci când suma arieratelor depășește valoarea contribuțiilor pentru anul financiar curent.
Perpetuarea situației poate să conducă la suspendarea contractării proiectelor cu România.
Cum funcționează ESA
ESA funcționează după principiul fair-return:
- contribuția financiară a României se poate returna integral în țară sub formă de contracte încheiate între ESA și persoane juridice române;
- proprietatea intelectuală/industrială rămâne în România.
În prezent, sunt înregistrate și admise pentru a încheia contracte cu ESA mai mult de 294 de entități românești (private și de stat, din industrie, cercetare și universități). Acestea au încheiat mai mult de 250 de contracte în ultimii 4 ani.
Prin programele ESA s-a obținut un retur al contribuției naționale în jurul valorii de 86% pentru perioada în care contribuția a fost achitată, capacitățile naționale permițând creșterea la 100%, acest retur fiind superior celui obținut în programul de cercetare și inovare ale Uniunii Europene.
ESA garantează statelor membre care au încheiat perioada de tranziție un retur minim de 93%. Pentru Statele care au dificultăți în a atinge acest coeficient de retur, se instituie un Task Force pentru Politică Industrială, luându-se măsurile de sprijin adecvate.
***
