Guvernul a aprobat în ședința de joi plata sumei de 82.000.000 lei, reprezentând a doua plată parțială a contribuției financiare restante a României la programele opționale ale Agenției Spațiale Europene (ESA).
Fondurile au fost alocate pentru acoperirea unei părți din datoriile către Agenție, dar nu vor permite redobândirea dreptului de vot în cadrul Consiliului si Comitetelor de program ESA, pierdut la 1 iulie 2018.
România este singurul stat membru cu datorii din cele 22 care participă la programele ESA, de la înființarea acestei agenții, în 1975.
În octombrie, Guvernului a mai aprobat virarea a 30 de milioane de lei, pentru prima tranșă, iar cele 82 de milioane de lei aprobate joi vor permite achitarea integrală a facturii aferente anului 2017.
Restanțele – 117,49 milioane euro
ESA a contractat un împrumut la bancă în vederea continuării programelor la care participă industria românească, iar creditul a generat penalizări pentru România.
Suma acestor contribuții restante se ridica la data de 12 noiembrie 2020 la de 117,49 milioane euro, contribuții și penalități:
- 34.563.549 euro – contribuția pentru anul 2018
- 37.265.847 euro – contribuția pentru pentru 2019
- 25.965.916 euro – contribuția pentru 2020
Situația ar putea genera efecte imprevizibile asupra mediului industrial și tehnologic național în domeniul spațial și conexe, atrag atenția inițiatorii Hotărârii de Guvern, în Nota de fundamentare a documentului.
Programele ESA, cel mai mare retur al contribuției naționale
Sumele alocate prin ESA se întorc în țară și sunt utilizate integral de către institutele de cercetare naționale, universități și companii de înaltă tehnologie românești pentru a permite accesul organizațiilor din România la tehnologiile din patrimoniul ESA în vederea dezvoltării şi promovării de capacităţii naţionale de cercetare, educaţionale şi industriale în domeniile spaţial, aeronautic, securitate şi domenii conexe.
- Prin programele ESA s-a obținut un retur al contribuției naționale de 86%-91% pentru perioada în care contribuția a fost achitată, capacitățile naționale premițând creșterea la 96%, acesta fiind mult superior celui obținut în programele de cercetare-dezvoltare-inovare ale Uniunii Europene.
- Investiția în programele ESA este dintre cele mai eficiente, fondurile fiind cheltuite integral în țară, în domenii de înaltă tehnologie, cu personal înalt calificat, existent și atras. Practic, fondurile de cercetare-dezvoltare sunt alocate de ESA către entitățile naționale de cercetare-dezvoltare pentru realizarea de programe spațiale europene, riscurile fiind minime.
Impactul pe termen scurt, mediu și lung al pierderii participării la programele operaționale ale ESA:
- scăderea factorului de retur financiar industrial
- creșterea costurilor în achizițiile de tehnologie aerospațială și de apărare, prin creșterea riscurilor de țară
- pierderea capacităților de înaltă tehnologie realizate și în curs de realizare (producția și testarea de
sateliți și componente de sateliți, componente de rachete lansatoare, infrastructura de sol spațială,
imagerie satelitară, echipamente de zbor) - pierderi de resursă umană, diplomatică și de imagine.
Beneficiile participării la programele spațiale eruopene
Participarea la programele operaționale ale ESA conduce la utilizarea resursei umane înalt calificate şi a capacităţilor de cercetare şi din industrii cu valoare adăugată foarte ridicată:
- dezvoltarea aplicaţiilor spaţiale pentru agricultură, mediu, transporturi, telemedicină
- prevenirea măsurarea şi reducerea costurilor datorate dezastrelor
- permit creşterea productivităţii/eficienţei în diverse sectoare economice (agricultură, transporturi rutiere şi aeriene, etc.), ca rezultat al exportării/utilizării tehnologiilor spaţiale în aceste sectoare
- contribuie la creşterea economică regională şi naţională datorată tehnologiilor spaţiale, inclusiv utilizarea acestora pentru reducerea sau evitarea unor costuri prin prevenirea şi managementul dezastrelor.
