România a ieșit din recesiune tehnică în trimestrul al doilea din acest an. Potrivit estimării semnal a Institutului Național de Statistică, Produsul Intern Brut a crescut cu 0,5% în termeni reali ( date ajustate sezonier) față de trimestrul precedent, după ce anterior marcase două scăderi consecutive. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2011, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 1,2% pe seria brută (1,7% pe seria ajustată sezonier). Pe ansamblul primei jumătăți a anului, Produsul Intern Brut a crescut comparativ cu aceeași perioadă din 2011 cu 0,8% în serie brută şi cu 1,4% pe serie ajustată sezonier.
Nominal, atât autoritățile române cât și reprezentanții FMI au căzut de acord că PIB va fi undeva în jur de 607 miliarde lei, față de 578,5 miliarde lei conform ultimelor date disponibile pentru anul 2011 ( reamintim că PIB are mai întâi o valoare de lucru provizorie, apoi, la distanță de un an se dau publicității datele semidefinitive, iat cele finale se consemnează după doi ani).
Deoarece obiectivele fixate pentru deficit au fost stabilite pe niveluri nominale, din acest punct de vedere nu au fost probleme la evaluarea făcută de FMI. A apărut însă o mică diferență în ceea ce privește nivelul real al creșterii economice. Față de 1,2%, valoarea anunțată de Ministerul Finanțelor, responsabilul pentru România al instituției mondiale a menținut estimarea de 0,9%.
Desigur, după cum a ținut să sublinieze acest șeful delegației FMI, Eric de Vrijer, ambele valori sunt destul de aproape de reperul de 1%. Totuși, dat fiind că semestrul unu s-a finalizat cu un rezultat de 0,8%, se poate deduce că diferența de estimare pentru semestrul al doilea al acestui an este mult mai pronunțată. Respectiv, o creștere în termeni reali de circa 1% văzută de FMI și una de circa 1,5% apreciată de autoritățile române (1,5% și nu 1,6%, deoarece semestrul doi va avea o pondere ceva mai mare în rezultatul final).
Perspectivele nu sunt tocmai roze, nu doar din cauza scăderii de 5,7% înregistrate în ultima lună de producția industrială dar și din cauza efectului de bază, rezultatele din a doua parte a anului trecut, de la care se pornește și pe care va trebui să le depășim, fiind clar mai bune decât cele din ultima perioadă. De altfel, PIB trimestrial nu a revenit, deocamdată, decât cu 0,2% peste nivelul din trimestrul III de anul trecut.
Explicația constă în deflatorul folosit pentru a ajusta valorile nominale ale PIB care se înregistrează în prețuri curente. Acest deflator (un fel de preț al prețurilor din toată economia) a fost mai mare decât se aștepta iar puseul de creștere a cursului de schimb a complicat situația. De aceea, este foarte important cât de repede va reveni cursul de schimb sub pragul de 4,50 lei pe euro și cum vom reuși să temperăm inflația, situată ușor peste traiectoria avută în vedere inițial.
Concret, un deflator mai mare, inclusiv pe calea unei inflații crescute, va avea tendința de a reduce nivelul real al creșterii PIB față de prognoza ajustată de guvern la 1,2%. Reamintim că, inițial, estimarea din primăvară a Comisiei Naționale de Prognoză vedea o creștere nominală de 5% a PIB, până la valoarea de 607 miliarde lei. Din care 3,3% era deflatorul și 1,7% creșterea economică reală.
Ulterior, valoarea de 607 miliarde lei pentru PIB 2012 a fost păstrată, deși creșterea reală a fost redusă la 1,2%. Pe cale de consecință, deflatorul PIB a fost reașezat la 3,8%. Când FMI avansează o valoare de 0,9% pentru creșterea economică dar nu face nicio referire la valoarea PIB, înseamnă că vede o creștere a deflatorului la 4,1%, ceea ce face din evoluția prețurilor din economie un factor critic.
Pe un palier conex de discuție, nivelul PIB exprimat în euro va depinde de cursul mediu de schimb pe întreg anul 2012 la care se va calcula rezultatul final. Calculele arată că, dacă vom înregistra un curs mediu de 4,45 lei/euro, PIB se va menține ca valoare exprimată în euro. Dacă nu, creșterea în termeni reali va fi acompaniată de o diminuare a valorii în euro.
Ori, datele de până acum indică o valoare medie a cursului euro/leu de 4,39 pentru primul semestru al anului. Ceea ce arată că este necesară o medie sub 4,51 lei/euro în al doilea semestru, pentru a înregistra o creștere a rezultatului economic național exprimat în moneda unică europeană. Adică o păstrare o evoluție sub limita de 4,50 lei/euro până la finalul anului, pentru a compensa vârful ocazionat de incertitudinile politice și speculațiile aferente.
Urmărește-ne pe Google News
